Alegeri locale 2020. Prezența la vot până la ora 14:00. Peste 4,2 milioane de români și-au exprimat votul

Alegeri locale 2020. Prezența la vot până la ora 14:00

Cetăţenii români care au împlinit sau împlinesc pe 27 septembrie vârsta de 18 ani şi cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a-şi alege astăzi, într-un singur tur, primarii şi consilierii locali şi judeţeni. Află care este prezența la urne, până la ora 14:00.

Prezența la vot până la ora 14:00

România votează deja de șapte ore, în condiții speciale. Prezența la vot a depășit 23 %. Conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, până la această oră, 4.292.320 de români au pus deja ștampila pe buletinul de vot. Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în Olt (31,11 %),  Teleorman (30,93 %) și Giurgiu (30,48 %). Iată prezența la vot în toată țara:

Municipiul București – 18,45 %

Ilfov – 26,81 %

Alba – 24,44 %

Arad – 21,63 %

Argeș – 26,46 %

Bacău – 23,25 %

Bihor – 26,36 %

Bistrița-Năsăud – 23,56 %

Botoșani – 24,75 %

Brăila – 22,11 %

Brașov – 21,39 %

Buzău – 27,16 %

Călărași – 28,54 %

Caraș-Severin – 24,93 %

Cluj – 20,94 %

Constanța – 23,97 %

Covasna – 19,04 %

Dâmbovița – 28,44 %

Dolj – 25,94 %

Galați – 20,69 %

Giurgiu – 30,48 %

Gorj – 28,71 %

Harghita – 20,25 %

Hunedoara – 24,20 %

Ialomița – 25,89 %

Iași – 19,72 %

Maramureș – 22,18 %

Mehedinți – 30,24 %

Mureș – 23,52 %

Neamț – 24,69 %

Olt – 31,11 %

Prahova – 24,78 %

Sălaj – 25,56 %

Satu Mare – 22,39 %

Sibiu – 20,61 %

Suceava – 23,30 %

Teleorman – 30,93 %

Timiș – 21,26 %

Tulcea – 25,54 %

Vâlcea – 28,67 %

Vaslui – 19,73 %

Vrancea – 26,72 %

Reamintim că secțiile de votare s-au deschis în această dimineața, de la ora 7:00, și se vor închide la ora 21:00!

Alegeri locale 2020. Cum arată buletinele de vot

Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti a stabilit, recent, prin tragere la sorți, ordinea pe buletinul de vot pentru alegerile locale programate astăzi. Astfel, primele trei poziții sunt ocupate de: ALDE, PSD și PMP. Pe ultimul loc se află alianța dintre dintre partidul lui Victor Ponta (PRO România) și partidul lui Robert Negoiță (Partidul Bucureşti 2020).

În ceea ce-i privește pe candidacții înscriși în cursa pentru Primăria Capitalei, pe primele poziții sunt: Călin Popescu-Tăriceanu, Gabriela Firea și Traian Băsescu. Nicușor Dan, candidatul susținut de PNL și Alianța USR-PLUS, este pe poziția 15 pe buletinul de vot.

Care este ordinea candidaților și a partidelor

Așadar, ordinea pe buletinele de vot a formațiunilor politice care candidează pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti este următoarea:

  1. ALDE;
  2. PSD;
  3. PMP;
  4. PNL;
  5. UDMR;
  6. PRM;
  7. ADER;
  8. Partidul Puterii Umaniste social-liberal;
  9. Partidul Alternativa Dreaptă;
  10. Partidul Naţiunea Română;
  11. Alianţa USR-PLUS;
  12. Alianţa pentru Unirea Românilor;
  13. Partidul Verde;
  14. Alianţa Naţională Tărănist;
  15. Partidul Social Democrat independent;
  16. Partidul Ecologist Român;
  17. Partidul Forţa Identităţii Naţionale;
  18. Partidul Noua Românie;
  19. Partidul România Europeană;
  20. Partidul Republican din România;
  21. Alianţa Pro Bucureşti 2020.

Câți ani trebuie să aibă candidații la primărie. Legea 115/2015, care stabilește modul în care se desfășoară alegerile locale și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească toți candidații prevede, printre altele, vârsta minimă obligatorie pentru a intra în cursă. Astfel, potrivit articolului 4, alineatul 1, cei care își doresc să ocupe funcția de primar trebuie să aibă cel puțin 23 de ani.

Totodată, o altă condiție pe care trebuie să o bifeze cei care râvnesc la conducerea Primăriei este aceea ca fiecare candidat să aibă domiciliul în localitatea pentru care urmează să candideze. Situația diferă în cazul municipiului București, unde candidații pot locui în oricare sector al Capitalei.

Ordinea partidelor politice pe buletinele de vot
Ordinea partidelor politice pe buletinele de vot

Cea mai ridicată prezenţă la vot la primul tur al alegerilor locale de după Revoluție (1989) a fost înregistrată la scrutinul local din 1992 (65%), în timp ce rata de participare cea mai scăzută la primul tur s-a consemnat la alegerile locale din 2008 (48,81%). În ceea ce privește cel de-al doilea tur de scrutin, cea mai ridicată prezenţă la vot s-a înregistrat la alegerile din 1996 (54,7%). Participarea cea mai scăzută s-a înregistrat la scrutinul local din 2000 (46,93%). De asemenea, în toţi anii electorali, la cel de-al doilea tur al alegerilor locale au participat mai puţini cetăţeni decât la primul tur.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI