Ai credit de 50.000 de euro? Cu cât ar putea crește rata ta acum

Ai credit de 50.000 de euro și habar nu ai ce se va întâmpla cu ratele tale? Banca Naţională a României a luat astăzi o decizie radicală pentru a ţine inflaţia în frâu. A majorat dobânda-cheie cu un punct, ajungând astfel de la 3,75 la 4,75 la sută. Cu cât ar putea crește rata ta acum, află din rândurile de mai jos.

Cu cât vor crește ratele românilor în următoarea perioadă, după ce BNR a crescut dobânda cheie

Banca Națională a României a majorat dobânda cheie de la 3,75 la 4,75, astfel că sunt alteptate noi creşteri ai indicilor ROBOR şi IRCC. Nu se poate spune cu exactitate, tot ce se știe este că majorările vor fi mari.

Automat, creșterile indicilor vor duce la rate mai mari pentru români. Să luăm ca exemplu un împrumut standard de 250 de mii de lei, ceea ce înseamnă echivalentul a 50.000 de euro.

Unde va fi zăpadă de Crăciun, în România. Pericolul ascuns în aceste zone

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cu cât va mai crește rata concret. Exemplu la un credit de 50000 de euro

Se poate observa că, de la începutul lui 2022 și până acum rata a crescut cu 654 de lei. Totul pe fondul ascensiunii indicelui ROBOR la 3 luni. Este valabil în cazul împrumuturilor luate înainte de anul 2019.

Economiștii estimează că, în contextul majorării de astăzi, ROBOR va ajunge la nivelul de cel puțin 8%, ceea ce se traduce că rata va mai crește cu încă 252 de lei.

BNR lucrează cu toate instrumentele

Banca Naţională a României va ţine strâns lichiditatea şi va lucra cu toate instrumentele, a anunțat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la un briefing de presă.

„Strategia este cea pe care am sugerat-o data trecută. Deci mergem treptat. Ţinem strâns lichiditatea. Lucrăm cu toate instrumentele. Vedem ce se întâmplă în stânga şi în dreapta şi înainte, şi aş glumi, şi înapoi să vedem dacă am procedat bine şi aşteptăm ca pe măsură ce inflaţia vine în jos şi noi ne ducem cu dobânda, rata de politică monetară, în sus să ne întâlnim undeva. De aceea am sugerat 5%. Probabil că am fost optimist”, a spus Mugur Isărescu, întrebat despre evoluţia dobânzii de politică monetară.

Nimeni nu își permite dobânzi real pozitive

De asemenea, Guvernatorul BNR a spus că în prezent nicio ţară nu-şi permite să treacă la dobânzi real pozitive dintr-o dată.

„Aşa cum reiese şi din comunicat ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflaţiei. Şi prelungită şi ceva mai înaltă decât cea pe care am avut-o în vedere când am discutat raportul privind inflaţia. Şi factorii care au determinat această creştere a inflaţiei, nu numai la noi, peste tot inflaţia este mai mare decât s-a anticipat anterior, sunt bine prezentaţi în acest comunicat… Aş vrea să ne întâlnim undeva. Adică inflaţia să coboare şi dobânzile să urmeze. Este vorba de o strategie aici.

Dobânzi mici și inflație mare

Nicio ţară nu-şi permite acum să meargă direct după ani buni de represiune financiară, că asta este perioada prin care am trecut, dobânzi foarte scăzute cu o inflaţie foarte înaltă şi cu şocuri pe partea ofertei din partea energiei şi a ţiţeiului, care, uitându-ne şi la anii 70, aceste creşteri de preţuri la ţiţei şi energie sunt în acelaşi timp şi inflaţioniste şi recesioniste. Şi atunci trebuie să navighezi cu foarte mare atenţie ca să nu înrăutăţeşti situaţia. Inclusiv din punct de vedere al inflaţiei. Şi în consecinţă nicio ţară nu-şi permite să sară pe dobânzi real pozitive dintr-o dată şi nicio ţară nu o face. Noi suntem într-o situaţie să spunem mijlocie.

Dar gândiţi-vă la ţările baltice care au rata de politică monetară a Uniunii Europene, care este încă zero, şi inflaţie de 20-22 %. Deci ce niveluri masive de dobânzi negative sunt în aceste ţări. Asta apropo şi de avantajele şi dezavantajele pentru a intra în zona euro. Deci nu mai au instrument de politică monetară propriu. Trebuie să se adapteze la rata de politică monetară a Băncii Centrale Europene”, a declarat Mugur Isărescu.