Afacerea cu care un profesor dă lovitura în România. Ce idee genială a avut

Afacerea cu care un profesor dă lovitura în România. Un cadru universitar și-a deschis un business unic, bazat pe plante exotice, și câștigă bani frumoși. Rata de succes a afacerilor cu fructe și legume a crescut dramatic, mai ales după declanșarea pandemiei de coronavirus. Oamenii au devenit tot mai interesați de produse care le pot stimula sănătatea în această perioadă. În încercarea de a avea un stil de viață sănătos, aceștia preferă să achiziționeze fructe și legume direct de la producătorii autohtoni. Află în rândurile următoare ce fel de plante exotice cultivă profesorul universitar român.

Afacerea cu care un profesor dă lovitura în România

Dacă te tentează ideea de a câștiga mai mulți bani cultivând fructe și legume, probabil te-ar ajuta să iei în calcul și o idee de afacere a unui cadru universitar român. În prezent, comerțul de fructe și legume se bucură de un mai mare succes decât în ultimii ani de zile, potrivit mai multor voci.

Progresele tehnologice care au fost realizate în acest domeniu pot permite producătorilor să genereze profituri mari, cu costuri și muncă reduse. Oamenii au dezvoltat în perioada celor doi ani de zile de pandemie o nevoie de a fi mai atenți cu sănătatea lor, potrivit cercetătorilor. Acesta poate fi un motiv pentru care comerțul cu tot felul de soiuri, chiar și neobișnuite, de fructe și legume este înfloritor.

Astfel de afaceri prin rădăcini și în țara noastră. Este ideea de afacere cu care un profesor dă lovitura în România. Este cazul unui cadru universitar, pe nume Mihai Cărbunaru, care a transformat un teren din curtea bunicilor săi într-o fermă ecologică în care a cultivat plante exotice. Unele dintre ele sunt tipice altor regiuni, altele reprezintă încrucișări făcute între diverse soiuri de fructe chiar de către inginerul agricol.

Ferma ecologică se află în Bihor și se întinde pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați. Profesorul Cărbunaru a cultivat aici fructe și legume exotice care se bucură de un real interes din partea românilor. Fermierul intenționează să își mai deschidă un solar în care să cultive varză kale, varză chinezească, rucola și alți arbori de citrice.

Ce legume cultivă inginerul agricol din Bihor

Profesorul universitar din Bihor a făcut încrucișări de plante, care au condus la dezvoltarea unor soiuri unice, chiar de clasă superioară. Este vorba, de exemplu, despre vânăta tigrată. Ea reprezintă o încrucișare a vinetei albe cu cele negre.

Vânăta tigrată ajunge să cântărească maximum 500 de grame, potrivit inginerului agricol. Și la gust, și la calitate, ea este superioară vinetei clasice pe care gospodinele o cultivă în grădinile lor.

Pasionat de cultivarea acestor soiuri unice, profesorul Mihai Cărbunaru i-a plimbat pe jurnaliști printre 50 de soiuri de roșii, dintre care unele ajung să atingă o cantitate uriașă de kilograme. Românii rămân pur și simplu fără cuvinte când văd asta.

„Este o roșie uriașă. Poate să ajungă până la 6 kg. Este o roșie Red Zebra, e trigrată, un galben spre roșu cu verde. Este o roșie ananas. I se spune așa, dar are un gust deosebit și puține semințe. E foarte gustoasă. E mai dulce, dar are și un pic de aciditate”, a povestit profesorul universitar din Bihor, într-o intervenție pentru Antena 3.

Arbori tropicali unici: fructe de un kilogram

Printre legumele cultivale de către profesorul Cărbunaru se numără și castravetele amar. Așa cum spune denumirea, această legumă, originară din Asia, este mai amară, însă are un gust bun și este recomandată persoanelor care suferă de diabet.Pe lângă aceste legume, cadrul universitar a cultivat și zece arbori tropicali

„Ce vedem aici e Kumquat, o citrică care se consumă cu coajă cu tot. Seamănă la gust cu portocală. Acolo avem altă citrică, mai puțin cunoscută. Face un fruct de un kilogram. Coaja e ca la pomelo, gustul e de lămâie, dar e cultivată pentru coaja folosită în patiserie. (…) Aici avem lămâi-caviar. Înăuntru sunt bobițe care semăna cu caviarul. Are gust de lămâie și gref”, a povestit profesorul universitar, arătându-le jurnaliștilor variantele atipice de fructe citrice.