Afacerea cu care mulţi români au dat lovitura. E vorba de sume uriaşe de la stat, cine primeşte banii

Afacerea cu care mulţi români au dat lovitura! Ziua de 24 februarie va rămâne în istoria modernă ca una din cele mai dramatice. Este ziua în care Vladimir Putin invada Ucraina, în ceea ce numește operațiunea specială. În urma acestui conflict sute de mii de ucraineni au fugit din calea războiului, în orice alt colț de lume, inclusiv în România.

Zeci de mii de refugați ucraineni din România au devenit afacerea cu care mulţi români au dat lovitura

La nivelul UE se lua decizia de a aloca statelor membre sume imense de bani. Banii erau destinați pentru suporta cheltuielile cu plasarea refugiaților. Banca Europeană de Investiții aproba în mai 2022 o linie de credit de 4 miliarde de euro împreună cu platforma consultativă EMBRACE pentru a sprijini integrarea refugiaților din Ucraina în țările UE.

România a beneficiat din partea forului european de aproximativ 450 milioane de euro pentru gestionarea refugiaților ucraineni. În același timp, statul român, printr-o OUG, aproba 30,5 milioane de euro pentru a face față crizei refugiaților ucraineni.

Ulterior, în aprilie guvernul român anunța cheltuieli de aproximativ 45 milioane de lei. Sumele erau tot pentru a acoperi parțial costurile private pentru refugiații ucraineni.

Datele prezentate anterior sunt doar o mică parte din sumele alocate, atât de UE, cât și local de către Guvernul României pentru costurile private pentru refugiații ucraineni.

Dar, natura umană își arată fața neagră, iar unii români au profitat din plin de acest lucru. Cazarea refugiaților ucraineni, conform unor date incipiente, a devenit afacerea cu care mulţi români au dat lovitura.

Cei de la Profit.ro spun că românii care au luat în grijă familii de refugiați ucraineni au primit de la statul român sume uriașe. Banii, conform informațiilor publicației amintite, sunt neimpozabili, deci nedeclarabili la ANAF.

Suma dată de stat se ridică la aproximativ 2.100 de lei pentru fiecare refugiat. Nu se știe clar care este numărul de refugiați luați în gazdă de români, dar tot Profit.ro spune că statul ar fi cheltuit până acum 108 milioane lei pentru cazarea și masa cetățenilor ucraineni.

Din totalul anunțat, 87,3 milioane sunt bani decontați de către persoane fizice care au cazat ucraineni. Restul banilor au fost decontate de către persoane juridice, relevă date analizate de Profit.ro.

Sume uriaşe de la stat acordate pentru cazarea și masa refugiaților

În luna mai a acestui an, la două luni de la invazia Ucrainei, Banca Europeană de Investiții aproba linia de credit. Suma creditată era de miliarde de euro. Creditul are scop sprijinirea statelor membre ale UE care găzduiesc refugiați.

Aceeași bani sunt folosiți și la dezvoltarea infrastructurii publice vitale pentru refugiați și comunitățile gazdă. Printre statele beneficiare ale acestor sume, se numără și România, care, în afară de acești bani, aproba sume consistente.

În acest context, analiza făcută de cei de la Profit.ro scoate la iveală și orașele care au avut cele mai mari sume plătite pentru a acoperi costurile private pentru refugiații ucraineni, după cum urmează:

• București-Ilfov – cu 18,4 milioane lei,
• Constanța – cu 10,6 milioane lei,
• Suceava – 6,85 milioane lei,
• Cluj – 5,61 milioane lei
• Sibiu – 4,9 milioane lei

„Nu se regăsesc informații cu privire la numărul cetățenilor străini”

Deși banii sunt ai statului, afacerea cu care mulţi români au dat lovitura nu este contorizată de cei în măsură.

În cazul de față cei de la IGSU, care declarau că „la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nu se regăsesc informații cu privire la numărul cetățenilor străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pentru care se decontează cheltuielile cu hrana și cazarea”.

Aceeași instituție justifică și de ce nu pot face asta, întrucât „număr este precizat doar în cererea depusă la autoritățile administrației publice locale de către persoanele fizice care îi găzduiesc pe cetățenii ucrainieni”

Concluzie

Cu alte cuvinte, cei care au primit bani de la stat pentru cazarea refugiaților, nu au fost controlați nici de IGSU și nici de organele de control fiscal ale statului.

Deci, poate, pe hârtie, erau anunțați ca preluați în gazdă. În schimb, în realitate ar putea foarte bine să nu existe nici măcar un refugiat cazat.

Care este realitatea și când se vor contoriza aceste aspecte, este greu de spus. Cert este că refugiații au devenit afacerea cu care mulţi români au dat lovitura!