Adevărul dureros din spatele deceselor de la Terapie Intensivă. Un medic celebru rupe tăcerea

Recent, un medic internist de la Spitalul Colentina a dezvăluit posibilele cauze pentru care numărul deceselor de la ATI cresc alarmant, de la o zi la alta. Printre acestea se numără lipsa de personal a spitalelor, din care rezultă o lipsă de atenție față de pacienți, dar și din cauza infecțiile nosocomiale.

Care este situația reală din spitalele românești

Adevărul doare de cele mai multe ori, de pe oricare parte este privit. Chiar și așa, uneori este mai bine să știm de ce se întâmplă anumite lucruri, decât să rămânem la stadiul de mirare și incertitudine. De aceea, Cristian Băicu, şeful secţiei de medicină internă a Spitalul Colentina, spital suport COVID, a explicat pentru Libertatea, de ce românii prezintă de la vârste relativ fragede cormobidități și, de asemenea, de ce mor în număr atât de mare. Să fie oare doar motivul COVID-19?

Ei bine, nu. Cristian Băicuș confirmă faptul că mortalitatea este mai ridicată pentru diverse boli, iar COVID-19 nu face excepție. Câteva dintre motivele care cauzează decese cele care au legătură cu infecțiile nosocomiale din spitale, despre care nimeni nu mai menționează nimic, și chiar din cauza faptului că oamenii nu știu să se îngrijească. Medicul a menționat faptul că populația României este mai puțin educată atunci când vine vorba despre sănătate și menținerea acesteia.

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

“Explicaţia poate fi că pacienţii ajung mai târziu la spital. Poate că nu sunt la fel de bine îngrijiţi, poate iau infecţii nosocomiale din spital. Cred că acestea sunt explicaţiile posibile pentru rata mai mare a mortalităţii în România.

Avem şi o populaţie cu un număr mai mare de comorbidităţi, mai prost îngrijită. Suntem o ţară mai puţin civilizată. Şi atunci mortalitatea e mai mare pentru orice boală. Nu e o excepţie COVID-ul. Avem mortalitate mai mare la orice boală şi atunci de ce să facă excepţie COVID-ul?

E posibil ca autorităţile să nu aibă date legate de infecţii nosocomiale. Probabil că la cei care ajung să fie intubaţi, mortalitatea este mai mare din cauza infecţiilor nosocomiale” a mai adăugat medicul Băicu.

Medic specialist, despre motivele creșterii alarmante a cazurilor

Cu privire la lipsa educației medicale, Andreea Moldovan, director medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, a explicat și ea, în plină criză de COVID-19, posibile motive pentru care infectările cu COVID-19 cresc alarmant. Printre cele mai întâlnite sunt nerespectarea recomandărilor făcute de medici, explozia de fake-news-uri și relaxarea restricțiilor de la acea vreme.

„Comparativ cu perioada martie – aprilie, când eram, poate, și altfel pregătiți să facem față pandemiei COVID-19, ne aflăm acum în fața unei creșteri accelerate, zilnice, a numărului de cazuri și, ca urmare, există o dificultate mai mare în abordarea unui management corect al cazurilor. Ca explicații posibile ale acestei evoluții se pot enumera:

– creșterea cazurilor cu transmitere comunitară, comparativ cu perioada de debut a pandemiei când majoritatea cazurilor erau de import;

– creșterea gradului de relaxare a populației după perioada de restricții, exuberanța, să-i spun așa, fiind, poate, de multe ori, mai accentuată decât în condiții obișnuite;

– nerespectarea recomandărilor zilnice ale autorităților locale de a purta corect masca, de a respecta igiena mâinilor și distanțarea socială, evitarea aglomerațiilor;

– epidemia de fake-news și neîncredere, ce conduce, implicit, la nerespectarea recomandărilor, luarea în derâdere a acestora sau a persoanelor care le aplică;

– măsurile de relaxare care permit apariția aglomerațiilor populaționale, lipsa repercusiunilor sau, mai curând, a responsabilizării, atunci când măsurile de prevenție sau restricțiile nu se aplică. Poate a survenit și plictiseala sau epuizarea atenției asupra unui subiect care a suscitat atât de mult interesul tuturor, pentru o perioadă prelungită de timp.

Este așa-numita «campaign fatigue», oboseala campaniei, în care, după o mobilizare exemplară, apare epuizarea interesului. Din păcate, nu este încă momentul pentru așa ceva”, a declarat aceasta pe perioada primului val al pandemiei.