Adevărul despre călugărul Rasputin. De ce nu putea să moară otrăvit, de fapt

Apărut parcă de nicăieri, un bărbat care se declara ca fiind preaputernic a reușit să aibă o mare influență asupra familei regale a Rusiei. Rasputin – om cu puteri vindecătoare sau un șarlatan excepțional? Iată cine a fost, de fapt, Rasputin.

Adevărul despre călugărul Rasputin

La întrebarea cine a fost Rasputin, răspunsul poate fi conturat prin povestea sa. Se întâmpla că palatul Ţarskoe Selo, reședința imperială din apropierea capitalei Rusiei, Sankt Petersburg, era cuprins de o liniște grea. Țareviciul Alexei, de nici trei ani, a căzut în timp ce se juca și suferea grav din cauza hematoamelor, semnalând o hemoragie internă care îi punea viața în pericol. El avea și hemofilie, afecțiune ce impiedică coagularea sângelui, moștenită de la mama sa, țarina Alexandra. Medicii erau neputincioși, astfel că Alexandra și țarul Nicolae al II-lea, soțul ei, se rugau într-o noapte de iulie, anul 1907, și așteptau un musafir secret.

De altfel, în urmă cu numai doi ani, Grigori Eftimovici le-a fost prezentat de marile ducese Miliţa şi Anastasia. Acestea erau verișoare prin alianţă ale lui Nicolae și credeau cu tărie că Grigori avea misterioase puteri tămăduitoare. Prin urmare, la îndemnul lor, cuplul imperial l-a chema la palat, dar având mare grijă ca acesta să nu fie observat de gărzile palatului. Bărbatul, care arăta precum un sălbatic, cu părul negru uşor încărunţit şi o barbă încâlcită, a intrat în dormitorul mezinului. A îngenuncheat şi a început să se roage la icoană. A făcut semnul crucii deasupra ţareviciului, punându-și palma pe fruntea fierbinte a băiatului şi rostind cu un glas apăsat:

„Nu te teme, Alexei, acum totul va fi bine. Mâine vei fi iar sănătos.“. „Credeţi în puterea rugăciunii mele şi fiul vostru va trăi“, a spus acesta. Iată că Alexei s-a făcut bine, iar Nicolae şi Alexandra i-au mulţumit lui Dumnezeu că le-a trimis pentru că l-a trimis pe el în casa lor.

Cine a fost Răsputin

Rasputin era fiu de țăran siberian, care, la data sosirii în Sankt Petersburg avea vârsta între 33 și 40 de ani. În satul natal i se spunea Rasputin, care, în rusă, înseamnă destrăbălat, vestit fiind pentru bețiile lui, încăierări și petreceri cu femei ușoare. A trăit vreme de câteva luni la o mănăstire din zonă, iar după această experiență, el și-a asumat identitatea de stareț. Era un părinte sărăcăcios și solitar, ce trăia pentru a-i ajuta pe cei aflați în suferință ori derivă spirituală.

Inamicii lui au susținut, ulterior, că el făcea parte dintr-o sectă interzisă, care își exprima credința prin orgii nocturne. De altfel, el spunea că izbăvirea vine numai din comiterea păcatului, urmată de căință.

El a avut o soție care a născut patru copii. Unul dintre ei a murit de mic, iar altul avea probleme mintale, motiv pentru care a rămas acasă cu soția, în satul natal. După ce a devenit o persoană influentă la Curte, acesta și-a adus alături pe cele două fiice, ca să fie educate la Sankt Petersburg.

Rasputin a venit prima dată la Sankt Petersburg în anul 1903, prezentându-se părintelui Ioan din Kronstadt drept un păcătos pocăit. El și alți preoți au rămas impresionați de umilința lui Răsputin, pe care l-au folosit a se adresa țărănimii analfabete din Rusia. După ceva timp, el a fost foarte bine acceptat în cercurile de la Curte, iar mulți dintre cei care l-au cunoscut au spus că ochii săi aveau ceva aparte. Era un soi de senzualitate brutală și cucernicie molipsitoare, adorat de femeile de la Curte, dar cel mai mult de Alexandra care spunea că el niciodată nu îi poate face rău.

De ce a murit Răsputin

La baza acestei conspirații s-a aflat prinţul Feliks Iusupov, de 29 de ani, moştenitorul celei mai mari averi din Rusia. La fel de petrecăreţ ca stareţul, prinţul s-a întâlnit adesea cu Rasputin în localurile de noapte din Sankt Petersburg. Odată, el l-a chemat pe stareț la el, ca să îl trateze de o boală. Însă prinţul l-a dus într-o încăpere de la subsol. Prinţul Feliks i-a dat stareţului prăjituri cu cremă în care se pusese cianură şi vin otrăvit. Dar Rasputin nu a părțit nimic, cu toate căî dozele de otravă ar fi fost suficiente pentru a ucide chiar mai mulţi oameni. Văzând asta, Iusupov l-a făcut să privească spre un crucifix de pe perete, i-a cerut să spună o rugăciune, după care l-a împuşcat în spate. Unul dintre cei care au complotat la uciderea lui era un medic, care l-a declarat mort, dar la câteva minute stareţul a deschis ochii, a sărit în picioare, a fugit pe scări în sus, apoi în curte.

Înainte să ajungă la poartă, un alt om de-al prințului a tras asupra lui, împuşcându-l din nou, în spate şi în cap. A fost apoi înfăşurat într-o pânză, legat cu frânghii și aruncat în apele îngheţate ale Nevei. După trei zile, când corpul a fost scos din apă, plămânii lui erau plini de apă. A fost mare sărbătoare pe străzile Sankt Petersburgului, dar prinţul Iusupov şi ceilalţi conspiratori au fost ori surghiuniţi, ori trimişi în armată, fie achitaţi.

Chiar și așa, Rasputin a avut ultimul cuvânt. Cu numai o lună înainte, el i-a scris Alexandrei prezicând că nimeni din familia ei nu o să supravieţuiască după decesul lui mai mult de doi ani. De menționat este că în martie 1917, pe când războiul era în defavoarea Rusiei, Nicolae al II-lea a fost obligat să abdice, iar după 16 luni s-a anunţat că Nicolae, Alexandra, Alexei, dar şi cele patru surori ale sale au fost uciși de bolşevici, cei care preluaseră puterea în Rusia.