Actele pe care administratorul de bloc are voie să le ceară locatarilor. Ce să știi dacă stai la bloc

Actele pe care administratorul de bloc are voie să le ceară locatarilor. Ce să știi dacă stai la bloc
GDPR, prelucrarea datelor personale un subiect delicat

Un subiect aprig dezbătut la nivel european au fost prelucrarea datelor personale. De altfel, Comisia Europeană iniția un proiect european care reglementează acest aspect, cunoscut sub denumirea de GDPR, în 2016. Parte integrantă a UE, România adopta aceste reglementări, ulterior adăugând pe plan local și alte modificări. Acestea au fost adaptate la legislația în vigoare. În acest context, mulți români și-au pus întrebarea dacă administratorii asociațiilor de locatari au dreptul de a cere actele acestora. Pe această speță, referitoare la  actele pe care administratorul de bloc are voie să le ceară locatarilor, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a dat un răspuns concret.

GDPR, prelucrarea datelor personale un subiect delicat

Între 2011 și 2014, la nivel mondial avea loc un mare scandal, cunoscut sub numele de „Big Brother”. Totul pleca de la un proiect legislativ american, prin care se cerea o mai multă libertate a anumitor organizații guvernamentale de a controla, supraveghea, precum și verificarea și prelucrarea datelor personale ale cetățenilor americani. Efectul a fost că și pe bătrânul continent european se preconiza o formulă adaptată a acestui proiect.

Polemicile au continuat până în 2016. Atunci, parte din parlamentarii europeni, care erau împotriva unei astfel de măsuri, au votat rapid Regulamentul (UE) 679/2016, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Asta însemna că, doar în anumite condiții stricte și justificate, datele personale ale unui cetățean pot fi folosite. Regulamentul interzicea prelucrarea aestora în alte scopuri, decât cele declarate de diferitele instituții.

Imediat după promulgare, GDPR a devenit subiectul delicat al prelucrării datelor personale. Prost ințeles de anumite administrații europene, regulamentul a creat un adevărat haos. Pe alocuri chiar și mici revolte sociale.

Ceea ce puțină lume știa, este că exista deja o formă încă din 1998. Actul normativ, denumit la acea vreme „Data Protection Act 1998” (DPA) se referea la date care se referă la o persoană în viață care poate fi identificată:

  • (a) din aceste date; sau
  • (b) din aceste date și din alte informații care se află în posesia operatorului de date sau care este posibil să intre în posesia acestuia;
  • și include orice exprimare a unei opinii despre persoana în cauză și orice indicație privind intențiile operatorului de date sau ale oricărei alte persoane cu privire la persoana în cauză.

Definiția conform GDPR, promulgate în 2016, se schimba cu puțin. Noua definiție spune că prelucrarea se face la „orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă”.

Prelucarea datelor personale în România

În acelaiși an, 2016, România semna adoptarea acestui nou regulament, deși funcționa pe cel din 1998, după ce adera la UE. Paradoxal, regulamentul a creat un dezechilibru, asta și pentru că românilor nu li s-a explicat clar ce și cum funcționează.

Ulterior, toate entintățile statului, și nu numai, au fost obligate prin act normativ să implementeze aceste sisteme de prelucrare a datelor personale. Una din obligații era, și este și astăzi, anunțarea individului despre acest aspect și, cel mai important, la ce se vor folosi aceste date personale. Asta înseamnă că orice instituție poate cere unui cetățean român documentele. De la carte de identitate, pașaport, și până la certificatul de naștere. După caz, li se poate cere și certificatul de deces.

Care sunt actele pe care administratorul de bloc are voie să le ceară locatarilor?

ȘI acum ajungem la problema în cauză, relația dintre administratorii asociațiilor de bloc și locatarii acesteia. În acest scop s-a înființat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Scopul instituției este acela de a proteja datele personale ale românilor, dar și să verifice instituțiile dacă acestea sunt folosite corespunzător.

ANSPDCP a dat un răspuns concis la întrebarea „Care sunt actele pe care administratorul de bloc are voie să le ceară locatarilor?”. Pe scurt, răspunsul este unul cât se poate de clar. La articolul 94 din HG nr. 1375/2006, se specifică următoarele:

”Art. 94: Responsabilii cărţii de imobil, desemnaţi în condiţiile legii, au următoarele atribuţii:

A) să solicite persoanelor care locuiesc în imobil prezentarea actelor de identitate, în termen de 15 zile de la sosire, în vederea înscrierii datelor în cartea de imobil;

B) să atenţioneze persoanele care au actele de identitate cu termenul de valabilitate expirat sau care nu şi-au efectuat schimbarea domiciliului ori stabilirea reşedinţei, în vederea punerii acestora în legalitate;

C) să păstreze, să actualizeze şi să utilizeze datele din cartea de imobil cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare (în prezent, Regulamentul (UE) 679/2016 – subl. Ns.)”, se arată în legislație.

Acum că ați aflat care sunt actele pe care administratorul de bloc are voie să le ceară locatarilor, este important să știți și ce se va face cu ele. Asta înseamnă că aveți tot dreptul să întrebați administratorii la ce vor folosi datele voastre personale.