A murit cel mai longeviv veteran de război din România. Avea 108 ani!
Poveștile de război, mai ales cele din perioada celei de-a doua conflagrații mondiale dăinuie și astăzi în cărți, documente și oameni. Conform unor date, în SUA mai trăiesc astăzi 119,550 de veterani. Din păcate, în România numărul lor se micșorează tot mai mult, odată cu dispariția lui Constantin I. Năstase, cel mai longeviv veteran de război din România.
Cel De-al Doilea Război Mondial și dramele românilor
Este anul 1939, Europa este în fierbere, având în vedere apariția într-un timp relativ scurt a celui ce avea să intre în istoria mondernă ca unul din cei mai mari criminali de război, Adolf Hitler.
Vezi și: Adolf Hitler: ”u românii nu poți face nimic”. Dezvăluiri despre liderul Germaniei
Deși existau semnele unui potențial conflict, nimeni nu se aștepta ca pe 1 septembrie același an, ca Germania să invadeze Polonia. Imediat dup, Marea Britanie și Franța au răspuns prin declararea războiului împotriva Germaniei la 3 septembrie, și astfel întregul Occident avea să fie acaparat de o a doua conflagrație mondială.
În România, Regele Carlor al II-lea, după scandalul divorțului de Alteța sa Regală Principesa Elena a Greciei, din 1928, și revenirea sa pe tronul Regatului României în 1930, mai are un an de domnit, iar declanșarea războiului avea să facă și mai rapidă decizia acestuia de a renunța la tron, preluat de fiul său, principele Mihai.
Statul român era într-un moment de explozie economică și socială, cu multe realizări în premieră. Cu un an înainte, Carol al II-lea ajunge la Berlin, unde se va întâlni cu Adolf Hitler, iar Europa înțelegea mesajul transmis tacit de suveranul român, lucru care de altfel se va materializa odată cu venirea la conducerea guvernului a generalului Antonescu, un aliat al Germaniei Naziste.
La un an de la declanșarea conflictului, ca urmare a anexării Basarabbiei și a Bucovinei de către URSS, precum și Dictatul de la Viena prin care pierdeam Tansilvania, Carol al II-lea decide să plece în exil, lăsând România pe mâna lui Antonescu și tânărulului principe Mihai I.
Armata română avea să lupte până în 1944, de partea Axei, împotriva URSS, ajungând până la Odessa, în încercarea disperată de a recupera cele două teritorii pierdute în fața URSS, aici fiind locul unde aveau să piară mulți români.
Vezi și: Cine este omul care nu l-a salutat pe Hitler. Cum a avut curaj să refuze
De altfel, conform documentelor vremii, pe toată durata Celui De-al Doilea Război Mondial, au murit pe câmpul de luptă aproximativ 300.000 de soldați și aproximativ 533.000 de civili.
Generalul Constantin I. Năstase, cel mai longeviv veteran de război. A participat la luptele de la Odessa
Printre cei care aveau să lupte în acest război, inclusiv la Odessa și la celebra bătălie de la Cotul Donului, a fost și Generalul Constantin I. Năstase, care și-a văzut camarazii de arme căzând pe câmpul de luptă, departe de țară.
În 2020, la momentul la care Generalul Constantin I. Năstase împlinea vârsta de 105 ani, avea să povestească despre ororile acelor bătălii:
”Pe data de 1 mai 1942 am fost iar concentrat, deplasându-ne spre zona Cotul Donului. În ziua plecării era mare agitație, atât în curtea unității militare, cât și pe peronul gării Caracal. Lume multă adunată, femei cu copii în brațe, părinți, bunici, cu toții veniți să-i petreacă pe soții, copiii sau nepoții lor spre un drum necunoscut, de unde nimeni nu știa dacă se vor mai întoarce vreodată.
Trenul, care ne aștepta în gară, era format din vagoane de persoane, dar și pentru vite (cai), armament și muniție, adică de toate câte sunt necesare în război. Când am fost invitați să ne urcăm în vagoane, pe peron s-a dezlănțuit jalea: plânsete, țipete, șiroaie de lacrimi… Am ajuns în zonă, am ocupat poziția pe cota 106, pe malul drept al Donului, pe malul stâng aflându-se trupele sovietice. Vântul sufla mai mereu cu putere aducând ploi reci și furtuni de zăpadă, iar temperaturile coborau până spre minus 40 grade, încremenind totul în jurul său.
Apărea o ceață formată din cristale mici de gheață albă, care ne produceau lacrimi ce înghețau pe obraz, pe mustăți sau pe bărbie. Stăteam ghemuiți cu arma la picior, chirciți în mocirla de pe fundul tranșeelor, apa zmârcâia în bocanci la fiecare mișcare a picioarelor. În aceste condiții, moartea acționa în fiecare ceas, în fiecare zi, fără intervenția inamicului.”, povestea cel mai longeviv veteran de război din România.
Află despre: Ministrul Apărării, anunț pentru rezerviștii din România în plin război Rusia vs Ucraina
A murit cel mai longeviv veteran de război din România
Bătălia de la Cotul Donului, precum și cele din Stepa Calmucă, conform documentelor vremii, au fost cele mai dure lupte duse de soldații români, cu multe victime lăsate în urmă.
Printre supraviețuitorii acelor momente de groază a fost și Generalul Constantin I. Năstase, cel mai longeviv veteran de război din România, care povestește că după 75 de zile de mers prin frigul de -40 de grade dein Siberia, ajungea într-un final în România.
Conform informațiilor de ultimă oră, Generalul Constantin I. Năstase, cel mai longeviv veteran de război din România, a încetat din viață astăzi, la venerabila vârstă de 108 ani.
Anunțul avea să fie publicat de Primăria orașului Mioveni, în urmă cu câteva ore, pe Facebook:
”O pagină impresionantă de istorie s-a închis odată cu trecerea la cele veșnice a Generalului de Brigadă în Retragere, profesorul Constantin I. Năstase, un simbol al timpurilor și al rezistenței umane în fața celor mai mari provocări ale secolului XX.
La vârsta de 108 ani, Generalul Constantin I. Năstase a părăsit această lume cu o poveste de viață de-a dreptul uluitoare. Generalul Năstase a fost un adevărat erou al celui de-Al Doilea Război Mondial, luptând în teatrul de război estic în perioada 1941-1944.”, a scris Primăria Mioveni astăzi despre cel mai longeviv veteran de război din România
Citește și: Veste nouă despre militarii veterani din Dâmbovița. De ce vor locui în containere
Absolvent al Facultății de Matematică și Fizică în cadrul Universității București, și fost cadru universitar, cel mai longeviv veteran de război din România a fost o prezență importantă în viața orașului unde s-a născut, lăsând în urma sa mărturii despre evenimentele din acei ani, fiind părtaș direct și la apariția Muzeului Cula Racoviță.