Trei cuvinte din limba română pe care aproape nimeni nu le mai folosește. Le auzi foarte rar

Limba română este o sursă inepuizabilă de curiozități și surprize lingvistice. Evoluția constantă a vocabularului aduce în prim-plan termeni moderni, dar în același timp, unele cuvinte vechi dispar din uzul zilnic. Printre aceste „bijuterii” lingvistice, există termeni care, deși încă pot fi găsiți în dicționare, sunt aproape necunoscuți pentru majoritatea vorbitorilor de astăzi.

Pentru cei pasionați de limbaj sau dornici să-și îmbunătățească vocabularul, explorarea dicționarului poate deveni o aventură captivantă. Iată trei cuvinte rare din limba română care merită descoperite.

Bárem

Un cuvânt care adesea stârnește confuzie este „bárem”. Mulți se întreabă dacă forma corectă este „bárem” sau „barém”. Răspunsul? Ambele variante sunt corecte, dar au semnificații diferite.

Cum arată Corina Bode, partenera lui Honorius Prigoană. A trăit mereu în lux și opulență

Soția lui Emil Boc, apariție de senzație. A făcut furori pe podiumul de modă. Cum arată Oana și cu ce se ocupă

Înmormântarea lui Silviu Prigoană, ILEGALĂ?!? Un avocat a sesizat aspectul ilicit

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Conform DEX:

bárem: măcar, cel puțin;
barém/baréme: tabel cu valori corespunzătoare unor date variabile sau normă de calificare într-o competiție sportivă.

Astfel, „bárem” este un adverb cu sensul de „măcar” și are un sinonim mai puțin utilizat, provenit din regionalisme: „bátăr/bátâr”, care provine din maghiarul „bátor” și înseamnă același lucru.

Încaltea

Un alt cuvânt aproape uitat, dar cu farmec arhaic, este „încaltea”. Deși mai vechi decât „bárem”, ambele au același sens: „măcar”, „cel puțin” sau „barem”.

Potrivit DOOM, există două variante ale acestui cuvânt: „încaltea” și „încalte”. Adesea, oamenii confundă acest adverb cu verbul „a încălța”, însă asemănarea este doar la nivel fonetic, fără vreo legătură semantică.

Anțărț

Un cuvânt rar întâlnit și adesea folosit greșit este „anțărț”. Mulți vorbitori îl consideră sinonim cu „odinioară”, dar această asociere este eronată.

Confuzia provine, cel mai probabil, din asemănarea fonetică cu termenul francez „antan”, care înseamnă „odinioară”. Cu toate acestea, cei doi termeni nu sunt înrudiți.

Conform lingviștilor, „anțărț” își are originea în expresia latină „anno tertio”, tradusă literal ca „acum doi ani”. Astfel, sensul corect al acestui cuvânt este „acum doi ani” și nu „altădată” sau „de mult”, potrivit dicție.ro.