Greșeala care îți poate distruge recolta de castraveți la finalul verii. Ce nu trebuie să faci sub nicio formă în luna august

La sfârșitul verii, culturile de castraveți sunt expuse la numeroase riscuri care pot compromite recolta. De la recoltarea necorespunzătoare și fertilizarea inadecvată până la apariția bolilor și dăunătorilor, agricultorii trebuie să fie vigilenți pentru a preveni pierderile.

Deși luna iulie aduce de obicei recolte bogate, în august mulți fermieri observă o scădere bruscă a producției, chiar dacă, teoretic, castraveții pot continua să rodească până la venirea frigului.

Pericole la final de vară pentru cultura de castraveți

Recoltarea necorespunzătoare

Unul dintre principalele pericole este recoltarea incorectă. Dacă castraveții sunt lăsați prea mult pe plantă, semințele din interior încep să se matureze, iar planta „crede” că și-a îndeplinit misiunea de reproducere, oprind astfel producția de fructe. Recoltarea la timp, când castraveții abia au început să se coacă, menține planta în stadiul de producție, prelungind perioada de fructificare cu câteva luni.

Silvia Chifiriuc, de nerecunoscut. Soția lui Petre Roman, schimbată radical, cum arată acum

Helmuth Duckadam a fost operat pe cord deschis la Spitalul Universitar. Cum se simte acum „Eroul de la Sevilla”

Imaginile au devenit virale! Maria Băsescu, în tinerețe! Aparițiile i-au lăsat pe toți fără cuvinte FOTO

INCREDIBIL! Cum arată nevasta mult mai tânără a lui Boris Becker! Cei doi s-au căsătorit în Portofino. Femeia e fiica unui lider politic și câștigă milioane anual

Fertilizarea inadecvată

Pe măsură ce vara se apropie de sfârșit, fertilizarea joacă un rol crucial în menținerea sănătății și productivității plantelor de castraveți. Odată cu scăderea temperaturilor pe timpul nopții, rădăcinile castraveților devin mai puțin eficiente în absorbția nutrienților, ceea ce face necesară schimbarea metodei de fertilizare de la cea de rădăcină la cea foliară, aplicată direct pe frunze.

În această perioadă, este recomandat să se reducă aportul de azot și să se suplimenteze fosforul și potasiul, care sunt esențiale pentru formarea fructelor și întărirea imunității plantelor. Fertilizarea foliară poate fi realizată cu complexe minerale ce conțin microelemente sau prin soluții preparate acasă, cum ar fi amestecuri de superfosfat și sulfat de potasiu dizolvate în apă.

Boli și dăunători

Pe lângă aceste aspecte, în luna august, plantele de castraveți sunt vulnerabile la diferite boli fungice și dăunători care se înmulțesc rapid în condiții de umiditate crescută și temperaturi mai scăzute. Din acest motiv, monitorizarea atentă a culturii și intervenția rapidă sunt esențiale pentru a preveni pierderile și pentru a asigura o recoltă de succes până la venirea toamnei.

Agricultorii trebuie să fie proactivi și să adapteze tehnicile de cultivare la condițiile specifice de la sfârșitul verii pentru a menține culturile de castraveți sănătoase și productive.

Ce trebuie să faci după ce culegi castraveții

Pentru a asigura o recoltă bogată de castraveți în anul următor, este important să urmezi câțiva pași esențiali după ce ai cules castraveții din acest an:

1. Curățarea culturii

• Îndepărtarea resturilor vegetale: După recoltare, toate resturile de plante, cum ar fi vrejurile și frunzele uscate, trebuie colectate și eliminate. Acestea pot adăposti dăunători sau boli care ar putea afecta cultura din anul următor.
• Arderea sau compostarea: Dacă resturile sunt sănătoase, le poți folosi pentru compost, dar dacă suspectezi prezența bolilor sau dăunătorilor, este mai bine să le arzi.

2. Pregătirea solului

• Aerisirea solului: După curățarea terenului, este recomandat să sapi sau să arăți solul pentru a-l aerisi și pentru a facilita descompunerea materiei organice.
• Aplicarea îngrășămintelor: Adaugă compost sau gunoi de grajd bine descompus pentru a îmbogăți solul cu nutrienți. De asemenea, poți adăuga îngrășăminte cu fosfor și potasiu, care ajută la dezvoltarea sistemului radicular și pregătesc terenul pentru cultura viitoare.

3. Rotația culturilor

• Schimbarea locului de plantare: Pentru a evita epuizarea solului și acumularea bolilor și dăunătorilor specifici, nu planta castraveți în același loc în anul următor. Alege o altă locație în grădină sau pe câmp și plantează o cultură diferită, precum leguminoase (fasole, mazăre) care îmbogățesc solul cu azot.

4. Controlul buruienilor

• Îndepărtarea buruienilor: Curăță bine terenul de orice buruieni, deoarece acestea pot găzdui dăunători sau boli care ar putea afecta cultura de anul următor.
• Mulcirea solului: Aplică un strat de mulci, cum ar fi paie sau frunze uscate, pentru a preveni creșterea buruienilor și pentru a proteja solul peste iarnă.

5. Semănarea plantelor de acoperire

• Însămânțarea culturilor verzi: Plantează culturi de acoperire, cum ar fi trifoiul, lucerna sau muștarul, care îmbunătățesc structura solului, previn eroziunea și îmbogățesc solul cu nutrienți pentru sezonul următor.