Probele recoltate la testele antidoping ale sportivilor români care au participat la Jocurile Olimpice, păstrate timp de 10 ani pentru verificări

Pe toată perioada desfășurării Jocurilor Olimpice la Paris, toți sportivii au fost supuși unor teste antidoping, inclusiv sportivii români. Conform procedurii, probele recoltate la testele antidoping, inclusiv ale sportivilor români care au participat la Jocurile Olimpice, sunt păstrate timp de 10 ani pentru verificări. Află de ce.

Teste antidoping au fost facute la Jocurile Olimpice de la Paris

În lupta împotriva dopajului de la Jocurile Olimpice de la Paris, Agenția Internațională de Testare (ITA) a implementat o abordare mai raționalizată și de înaltă tehnologie pentru a identifica și viza potențialii trișori.

Silvia Chifiriuc, de nerecunoscut. Soția lui Petre Roman, schimbată radical, cum arată acum

Helmuth Duckadam a fost operat pe cord deschis la Spitalul Universitar. Cum se simte acum „Eroul de la Sevilla”

Imaginile au devenit virale! Maria Băsescu, în tinerețe! Aparițiile i-au lăsat pe toți fără cuvinte FOTO

INCREDIBIL! Cum arată nevasta mult mai tânără a lui Boris Becker! Cei doi s-au căsătorit în Portofino. Femeia e fiica unui lider politic și câștigă milioane anual

Benjamin Cohen, directorul general al ITA, a declarat că instrumentele de care dispune includ pașapoarte biologice și de performanță, precum și un munte de alte date. ITA, care a fost fondată în 2018, gestionează programul antidoping pentru Jocurile Olimpice, Turul Franței și mai mult de 65 de organizații internaționale.

Cazuri de dopaj au existat la aproape toate competițiile internaționale, printre ele și cel din decembrie 2015, când atleții ruși, participanți la Olimpiada de iarnă de la Sochi, erau depistați cu substanțe, iar șeful laboratorului rus de testare antidoping, Greigori Rodchenkov, schimba probele și folosea sare și cafea pentru a înlocui probele reale recoltate, conform The Guardian.

Testele antidoping, cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Software-ul actualizat, eventual folosind inteligența artificială, a putut, de asemenea, să ajute, precum și cooperarea sporită cu organismele sportive și poliția a dat roade.

Provocarea a fost de a rafina analiza de risc și de a identifica sportivii monitorizați folosind cât mai puțin timp și resurse posibil, a mai declarat Benjamin Cohen, un avocat elvețian care a condus agenția de la crearea sa.

Conform aceluiași oficial, la Jocurile Olimpice de la Paris, doar medaliații au fost testați automat, dar ITA și-a propus, ca pe tot parcursul evenimentelor sportive, să găsească modalități de a depista potențialii sportivi dopați înainte de încheierea unui eveniment. Astfel că, ITA a reușit să-și facă o bază de date, în timp util, cu probele recoltate la testele antidoping, inclusiv ale sportivilor români.

Probele recoltate la testele antidoping, păstrate timp de 10 ani

Conform regulamentului ITA, probele recoltate la testele antidoping sunt de sânge și urină. Aceste probe, prelevate de la sportivi, au fost și sunt folosite pentru a verifica dacă există dopaj.

Dar, până la modificarea regulamentelor de lucru ale ITA, aceste nu erau stocate mai mult de 8 ani de la recoltare. Decizia ITA de a stoca timp de 10 ani probele, pentru a permite tehnologiei să ajungă din urmă substanțele care în prezent se sustrag detectării, a fost de bun augur.

Reamintim scandalul Simonei Halep, acuzată de dopaj, ia probele recoltate la testele antidpoing au fost folosite în toate înfățișările de la TAS

Experții internaționali antidoping au militat pentru această decizie, iar astăzi probele recoltate la testele antidoping, inclusiv ale sportivilor români care au participat la Jocurile Olimpice, sunt păstrate timp de 10 ani pentru verificări.

„Îmi spune detaliile de bază pe care i le cer eu”

Așa cum spuneam, toți sportivii care au câștigat o medalie la JO 2024, de la Paris, li s-au recoltat probe, inclusiv lui David Popovici, echipelor masculine și feminine de canoe. În total toți cei 9 medaliați ai lotului olimpic românesc au fost testați și li s-au recoltat probe.

Decizia, care făcea parte dintr-o serie de măsuri convenite de 24 de organisme internaționale, a fost introdusă în cele din urmă pentru „a contribui la protejarea integrității sportului și a tuturor acelor sportivi care nu se dopează”.

Declarația de consens a fost publicată într-un număr special al British Journal of Sports Medicine și s-a axat pe modul de punere în aplicare a Codului mondial antidoping din 2015.

De ce se păstrează 10 ani probele recoltate 

Motivul pentru care fereastra de 10 ani există este acela că testele antidoping nu au reușit să țină pasul cu trișarea.

Există o perioadă de decalaj între momentul în care ITA ia cunoștință de o nouă substanță de îmbunătățire a performanțelor pe care trebuie să o interzică și momentul în care dezvoltă un test care poate, cu acuratețe științifică, să o detecteze.

Pe scurt, perioada de limitare de 10 ani permite autorităților antidoping să testeze retrospectiv eșantioane de sportivi după ce noile metode le permit să facă acest lucru, acționând astfel ca un factor de descurajare împotriva dopajului în viitor.