Un nou cutremur a avut loc în România, vineri noapte, puțin după miezul nopții, în Vrancea, potrivit informațiilor oferite de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Cutremurul a avut loc noaptea trecută, la ora 00:25. Potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), a avut magnitudinea de 3,4 pe scara Richter și a avut loc în zona seismică Vrancea.
Cutremurul a avut loc la adâncimea de 122,5 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 38 kilometri vest de Focşani, 61 km nord de Buzău, 73 km est de Sfântu-Gheorghe, 84 km est de Braşov, 96 km sud-vest de Bârlad, 98 km nord-est de Ploieşti şi tot 98 km sud de Bacău.
Luna iulie abia a început, dar s-au înregistrat deja trei cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,4, cel de vineri noapte fiind cel mai puternic de luna aceasta.
România se numără printre țările cu cele mai mari riscuri de cutremur din Europa, alături de Turcia, Grecia, Italia și Albania. Conform specialiștilor, Bucureștiul este considerată cea mai expusă capitală a Uniunii Europene riscului de cutremur.
În ultimii ani, au fost adoptate mai multe legi pentru a minimiza riscul seismic în România. Una dintre acestea a intrat în vigoare în anul 2022 și permite consolidarea clădirilor cu risc seismic folosind fonduri de stat.
Din nefericire, progresele au fost destul de lente. Doar 26 de clădiri din România au fost renovate din fonduri publice în ultimii 30 de ani, iar 19 dintre acestea se află în București.
220 de milioane de euro vor fi investiți în îmbunătățirea rezilienței seismice și a eficienței energetice pentru locuințele multifamiliale și clădirile publice din categoriile de risc 1 și 2, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență al României.
Specialistul Mihai Mihai Diaconescu susține că românii nu trebuie să se panicheze, ci trebuie să își ia toate măsurile de prevenție în vederea unui eventual cutremur mai puternic.
„În acest moment nu există motive de îngrijorare suplimentare față de cele pe care trebuie să le avem în pregătirea populației pentru un eventual viitor cutremur major, pentru pregătirea instituțiilor care trebuie să intervină în asemenea situații.”