BNR lansează o nouă monedă în România. Banii sunt din aur, au o însemnătate aparte

Banca Națională a României urmează să lanseze monede de aur cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la operațiunea „Neptun”, când aurul României a fost ascuns într-o peșteră. Anunțul a fost făcut de Adrian Vasilescu, consilier onorific la BNR.

Noua monedă care apare în România

„Se împlinesc anul acesta 80 de ani de când Banca Națională, cu sprijinul Guvernului României, Marelui Stat Major, Bisericii Ortodoxe și altor autorități, a transportat de aici, de la București la Tismana o mare cantitate de aur, într-un moment în care existența aurului aici, la Banca Națională, era pusă în pericol.

Au fost fel de fel de decizii, de acțiuni, de operațiuni care au asigurat transportarea Tismana a unei cantități importante de aur. Și pentru că se împlinesc 80 de ani, guvernatorul Băncii Naționale a decis să fie bătute monede care să fie reprezentative pentru istoria acestui moment.

Decizia va fi discutată în Consiliul de Administrație. Ceea ce pot eu să intuiesc acum. Cred că va fi guvernatorul Constantin Angelescu, care a început operațiunile de pregătire și de mutare aurului și guvernatorul Ion Lepădatu, care a definitivat și a organizat paza întregii activități de desfășurare de la Tismana. Eu astăzi nu fac decât o prezumție”, a precizat Adrian Vasilescu la Antena 3 CNN.

Aurul României ascuns la Tismana

Aurul României ascuns la Tismana este un episod fascinant din istoria țării, învăluit în mister și plin de semnificații patriotice. Acest eveniment s-a petrecut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când autoritățile române au luat măsuri drastice pentru a proteja tezaurul național de amenințările externe.

Contextul istoric

În 1944, pe măsură ce frontul de est se apropia tot mai mult de granițele României, guvernul român a hotărât să ascundă rezervele de aur ale țării pentru a le proteja de invazia sovietică iminentă. Alegerea locului de ascundere a aurului a fost făcută cu mare grijă, iar Mănăstirea Tismana din județul Gorj a fost considerată locul ideal datorită poziției sale izolate și a structurii sale fortificate.

Filmul tragediei de la Târgul de Crăciun din Germania. Mărturii cutremurătoare

Doliu imens în muzica românească. A murit Valentin Petricenco

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Operațiunea de transport și ascundere a aurului a fost una extrem de secretă și bine organizată. În luna august 1944, aurul a fost mutat de la București la Mănăstirea Tismana în condiții de maximă securitate. Lingourile de aur au fost ascunse într-o peșteră naturală aflată în apropierea mănăstirii, loc amenajat și securizat pentru a servi drept ascunzătoare temporară. Peștera a fost sigilată și camuflată pentru a evita descoperirea sa de către trupele inamice.

Păstrarea secretului

Pentru a asigura succesul operațiunii, foarte puține persoane au fost informate despre locația exactă a tezaurului. Printre cei care au știut de acest plan s-au numărat oficiali de rang înalt și membri ai Băncii Naționale a României. În plus, călugării de la Mănăstirea Tismana au jucat un rol crucial în protejarea secretului, contribuind la păstrarea discreției și a securității aurului ascuns.

Recuperarea aurului

După război, aurul ascuns la Tismana a fost recuperat în condiții de maximă securitate și transportat înapoi la București. Operațiunea a fost desfășurată cu succes, iar rezervele de aur au fost integrate din nou în tezaurul național al României.

Puțini știu că, între anii 1944 și 1947, aurul României a fost depozitat într-o peșteră lângă mănăstirea Tismana din Gorj și păzit de sute de soldați înarmați. În total, în acel loc secret au fost ascunse 4.086 de casete de aur, tip muniție.

„Având acea experiență nefericită din Primul Război Mondial și deoarece Banca Națională a României își refăcuse tezaurul de aur între cele două Războaie Mondiale, la începutul lui 1944 se găseau în țară 192 de tone, de data aceasta și 40 în străinătate. Cumva, conducătorii noștri, conducerea BNR, Guvernul României au gândit trimiterea acestui tezaur tot în străinătate. Numai că în urma negocierilor purtate cu Elveția în primul rând, apoi cu Turcia, acestea au refuzat.

Elveția nu a riscat nici transportul și nici depozitarea pe teritoriul elvețian din cauza conflictului de pe continent. Turcia, pe de altă parte, fiind neutră la acea dată, a invocat legea organică a Băncii Turciei, care chipurile nu permitea această operațiune” a relatat Alexandru Roibu, referent BNR, la Antena 3 CNN.

Operațiune cu numele de cod Neptun

Prin urmare, conducătorii noștri s-au întors către teritoriul românesc, fiind luate în considerare Uzina de la Gura Barza, Mina de la Musaiu din jurul localității Brad, dar și mina de la Vulcan, lângă Petroșani.

„Mănăstirea Tismana apare în documentele consiliului de administrație pentru prima dată la 30.05.1944 și mențiunea era atât de vagă. Se avea în vedere această operațiune strict secretă care a purtat numele de cod Neptun.

În anul 1942, aripa dreaptă a mănăstirii a fost mistuită de un incendiu. Starețul de atunci trimite o scrisoare către guvernatorul Băncii Naționale, în care-l roagă să ajute la refacerea acestui corp de clădire. Această scrisoare din 1942 devine, doi ani mai târzi,u acoperirea, paravanul în spatele căruia începe să se desfășoare toată această operațiune de la Mănăstirea Tismana”, a completat expertul BNR.