Relațiile tensionate dintre Rusia și Turcia par să se fi calmat, cel puțin pentru moment, după decizia luată de liderii rus și turc de încetare a focului în regiunea Idlib, aflată la frontiera cu Turcia și care e considerată un punct nevralgic în zonă.
Discuțiile dintre Putin și Erdogan au durat aproximativ șase ore, dar au pus relațiile dintre cele două țări într-o ordine care pare să funcționeze și au confirmat că formatul Astana – un mecanism unic de coordonare a pozițiilor dintre două țări cu agende complet diferite – a mers.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a informat că, începând cu 15 martie, armatele celor două țări vor patrula în comun pe autostrada M4 – axa rutieră de importanță strategică în regiunea Idlib. Devenise evident, de mult timp, că regiunea Idlib va fi punctul strategic de soluționare a tensiunilor ruso-turce.
Zeci de soldați turci și-au pierdut viața săptămâna trecută, într-un atac imputat de Ankara regimului de la Damasc și susținut de Rusia. În 2018, Putin și Erdogan ajunseseră la un acord potrivit căruia Ankara va asigura un proces gradual de pace în această provincie deosebit de sensibilă, dar acordul nu a funcționat.
Încă de la începutul conflictului sirian, Erdogan a ales să fie implicat în mod activ (de unde și abundența grupurilor militare pro-turce) pentru a-și mări aria de influență geopolitică în regiune și peste granițele ei. Liderul turc a început atunci un joc de șah riscant, de anvergură uriașă. Unul dintre acestea a fost rolul Turciei în Orientul Mijlociu. Erdogan, altădată prieten cu liderul de la Damasc, Bashar Assad, a ajuns la concluzia, în zorii Primăverii Arabe, că regimul de la Damasc e blestemat și a întors armele brusc, pentru a participa la reconstrucția (sau divizarea) Siriei, după colapsul Alawiților (un grup religios de sorginte islamică șiită, care-l venerează pe Ali, vărul Profetului Mahomed).