Ion Iliescu nu votează la alegerile locale și europarlamentare de duminică, 9 iunie. Sunt primele alegeri din ultimii 34 de ani la care fostul președinte al României nu pune ștampila pe buletinul de vot.
Ion Iliescu a condus România imediat după Revoluţie şi până în 1992, ca preşedintele al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, apoi ca președinte ales în două mandate, între anii 1992-1996 și 2000-2004. În ziua votului pentru alegerile locale și europarlamentare, acesta a luat o decizie neașteptată.
Fostul președinte al României, în vârstă de 94 de ani, nu a mai solicitat urna mobilă pentru a vota la aceste alegeri locale și europarlamentare și i-a lasă pe tineri să-și exprime alegerea. Este pentru prima dată când Ion Iliescu nu își exercită dreptul la vot în ultimii 34 de ani. În 2019, le alegerile prezidențiale, acesta a solicitat să voteze la domiciliu.
Votarea la cele 18.955 de secții din țară a început la ora 7:00 și se încheie la ora 22:00.
Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru ”săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii” în ”Dosarul Revoluției”. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în februarie 2023 să mute dosarul la Curtea de Apel București, argumentând că la momentul faptelor, Ion Iliescu nu era președinte al României, ci doar membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale.
Evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale, iar multe dintre acestea sunt reunite acum în ”Dosarul Revoluției”.
În plus, în luna aprilie, fostul președinte al României a fost pus sub urmărire penală în ”Dosarul mineriadei” din 13-15 iunie 1990, pentru crime împotriva umanității. Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse anterior de anchetatori au fost anulate în instanţă.
Într-un interviu acordat în luna martie, cu ocazia îmlinirii vârstei de 94 de ani, Ion Iliescu a făcut un bilanț al mandatelor în care a condus România.
”Cred că am lăsat în urma mea o Românie modernă, liberă și o societate open-minded. Demersurile făcute pentru integrarea în UE și NATO sunt nu doar calea cea mai bună pentru a răspunde celor care m-au privit malițios ca pe un lider al comunismului reciclat în România postdecembristă.
Ele sunt cea mai bună dovadă a faptului că România de astăzi se sprijină pe aspirațiile pe care eu le-am avut pentru ea în primii ani după Revoluție”, a spus fostul președinte în interviul acordat fostului ministru al Culturii Ionuț Vulpescu.