Când se scrie cu un „i”, cu doi „i” și cu trei „i”. Mulți români nu știu formele corecte

Limba română are foarte multe forme de flexionare a cuvintelor, așa că nu de puține ori apar și unele confuzii. Prin urmare, greșelile gramaticale își fac și ele apariția. În continuarea acestui articol veți afla când se scrie cu un „i”, cu doi „i” și cu trei „i”. Mulți români nu cunosc formele corecte și fac adesea greșeli.

Când se scrie cu un „i”, cu doi „i” și cu trei „i”

Încă din capul locului trebuie să precizăm că nu se spune „cu doi de i”, ci „cu doi i”. Asta pentru că în limba română nu spunem ”doi de băieți”, ci ”doi băieți”. Așadar, haideți să aflăm împreună când se scrie cu un „i”, cu doi „i” și cu trei „i”.

Pentru început, iată câteva cuvine care sună ca și cum ar avea la final doi „i”: noștri, voștri, albaștri, negri, membri, miniștri, maeștri, mândri. Ei bine, atunci când sunt articulate cu articolul hotărât „i”, adjectivul preia articolul de la substantiv. Exemple:

Dezvăluiri tulburătoare despre ultimele zile ale lui Gabriel Cotabiță. Familia l-a internat în mare secret, prietenii nu mai știau nimic de el

S-a aflat care este cauza morții lui Gabriel Cotabiță! S-a confruntat cu...

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

• Croiala acelei roșii rochii;
• Albaștrii colanți;
• Negrii ochi mi-au furat inima;
• Miniștrii guvernului au explicat…;
• Membrii partidului;
• Mândrii flăcăi din sat.

Substantive și adjective

La genul masculin, atunci când au penultima literă „i” și sunt la plural, se scriu cu doi „i” (copii, fii, macaragii, zglobii). În schimb, când sunt articulate cu articolul hotărât, acestea se scriu cu trei „i”: copiii, fiii, macaragiii, zglobiii). Formează doi „i” când sunt în interiorul cuvântului și sunt articulate cu articolul hotărât (prostiile, cofetăriile, zglobiile etc.).

La genul feminin, substantivele care la plural se termină în „i” (exemple: săgeți, cărți) se scriu cu doi „i” când sunt la genul genitiv care exprimă posesia. Iată și exemple: „vârful săgeții”, „titlul cărții”.

Verbe

În ceea ce privește verbele, cele de conjugarea I, care se termină în „a” la infinitiv, nu se scriu niciodată cu doi „i” (a dansa, a mânca). De asemenea, nu se scriu cu doi „i” verbele de conjugarea a II-a care se termină în „ea” la infinitiv (a avea, a vedea). În schimb, se scriu cu doi „i” verbele de conjugarea a III-a care se termină în „e” la infinitiv, dacă rădăcina se termină în „i” (a ști, a ține, a scrie).

• Modul indicativ, timp prezent, persoana a II-a, singular: tu ții, tu știi, tu vii, tu scrii;
• Modul indicativ, viitor popular, persoana a II-a, singular:  tu o să scrii, tu o să ții;
• Modul conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular: tu să scrii, tu să ții.

Citește și: Când folosim „dintre” sau „între”

Imperativ – persoana a II-a, singular, formă pozitivă – „fii”, forma negativă – „nu fi”:

• Imperativ negativ – Nu fi rău!
• Condițional prezent – Aș fi!
• Condițional perfect – Aș fi fost, Ai fi fost, Ai fi spus;
• Conjunctiv perfect – Să fi știut, Să fi fost;
• Viitor – Voi fi, Poți fi, Să poată fi.

În ceea ce privește verbele care la infinitiv se termină în „î” (a coborî, a doborî, a urî) nu formează doi „i” în nicio situație. Așadar, iată că am aflat împreună când se scrie cu un „i”, cu doi „i” sau cu trei „i”, iar noi sperăm că acest articol vă va fi de folos.