În România, consumul de sare iodată continuă să aibă caracter obligatoriu de mai bine de 25 de ani. Măsura însă provoacă și azi controverse. Numeroși medici o consideră absolut necesară organismului după Cernobîl, cel mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii, de acum 38 de ani. Alții sunt însă de părere că sarea iodată produce daune ireparabile în organism. În exclusivitate pentru Playtech Știri, nutriționistul vedetelor, Codruța Pantelimon, și celebrii bucătari Petrișor Tănase și Aida Parascan și-au expus punctul de vedere.
Obligativitatea consumului de sare iodată în România a fost dată cu scopul de a proteja populația de efectele catastrofale nucleare de la Cernobîl, de acum 38 de ani, din data de 26 aprilie 1986, dar și cu scopul de a completa absența iodului din alimentație, înregistrat în mai multe țări europene. Petrișor Tănase explică de ce el refuză să folosească la gătit sarea iodată, deși în România încă sunt obligatorii comercializarea și consumul acestui produs alimentar:
”Cândva, am vorbit cu regretatul biolog, biochimist și cercetător român, fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi. Îmi zicea că sarea iodată a apărut ca un experiment făcut în România, având în vedere faptul că în țara noastră nu este destulă apă care să conțină iod. De aceea s-a mers pe varianta introducerii iodului în sare. De atunci, de când am vorbit cu el, am renunțat la sarea iodată, iau sare normală, de la Plafar. La murături, sarea neiodată e cea mai bună, cea iodată dă gust de pește. Chiar dacă experimentul continuă în România, eu unul nu recomand, eu folosesc sarea neiodată de 15 ani”.
Celebrul bucătar Petrișor Tănase are însă oricum interdicție la sarea iodată, potrivit spuselor sale:
”Eu am fost diagnosticat cu Hashimoto, o boală a glandei tiroide, așa că oricum n-am voie sarea iodată. Dar fiecare își alege ce dorește, eu unul nu recomand, chiar dacă explozia de la Cernobîl a lăsat probleme pe termen lung, poate chiar și pentru 200 de ani. Însă, nu uitați când faceți, de Paște, un cozonac să adăugați și un pic de sare. Pentru că sarea este al șaptelea element care dă gust preparatelor”, ne-a mai menționat Petrișor Tănase, exclusiv pentru Playtech Știri.
Citiți și:
Și Aida Parascan, fostă câștigătoare a trofeului ”MasterChef” (PRO TV), se declară împotriva consumului de sare iodată. Iată ce argumente personale aduce, în exclusivitate pentru Playtech Știri:
”Eu folosesc sarea celtică, pentru că este nocivă sarea care se găsește în magazine. Conține o substanță care se folosește și la deszăpezire, în afară de iod. Eu nu o mai folosesc în mâncare de foarte mulți ani. Documentați-vă ce conține orice produs alimentar și apoi decideți!”, spune Aida Parascan, exclusiv pentru Playtech Știri.
Contactată de reporterul Playtech Știri, Codruța Pantelimon, nutriționistul vedetelor, ne-a vorbit despre efectele sării iodate în organism:
”Din punctul meu de vedere, sarea este benefică organismului, în ciuda avertismentelor medicale. În sare s-a adăugat într-adevăr iodatul de potasiu, însă în cantități foarte mici. Iodul este un element important pentru buna funcționare a organismului prin glanda tiroidă. Avantajul acestui vehicul minunat numit corp fizic este acela de a elimina surplusul. Însă numai ce este natural.
Nu mă îngrijorează o cantitate mică de iod de potasiu, care se poate elimina ușor, ci mă îngrijorează adăugarea E-ului 536, adică Ferocianura de potasiu, un stabilizator artificial. Așa cum am mai spus, tot ce reprezintă „adaos-uri”, „artificiale”, organismul nu le recunoaște și nu le poate elimina. Rămân stocate și încep ușor, dar sigur, să producă „dezastre în naturalul de la interior”. Mă întristează acest aspect, această „dezlegare exagerată” la E-uri. Mai mult de două E-uri în descrierea ingredientelor mă determină să pun înapoi pe raft acel produs. Sarea este un produs esențial, că nu degeaba mezina își iubea tatăl „ca sarea-n bucate”.
Ce spune însă și despre efectele exploziei de la Cernobîl asupra românilor:
”Cernobîlul a lăsat urme, din păcate, însă putea să fie și mai rău. Să luăm partea pozitivă din orice. Există peste 10 tipuri de sare și avem liberul arbitru în orice, darul divin, că tot e Săptămâna Mare: unii aleg sarea iodată, alții aleg sarea neiodată. Iodată, neiodată, nu sarea este problema! Un om nu are cum să mănânce foarte sărat, căci receptorii de pe limbă dau semnalul de alarmă”.
Deși se tot vorbește despre efectele nocive ale sării iodate, Prof. dr. Răzvan Socolov, medic primar la Maternitatea „Elena Doamna” din Iaşi, aduce în prim-plan beneficiile:
”Este bine că punem în discuţie importanţa iodului în alimentaţie. Ar fi util şi dacă s-ar face o campanie contra utilizării excesive a sării, ceea ce, din păcate, se întâmplă în preparate de tip fast-food, în conserve şi în alimente semi-preparate. Sunt grupe de risc la care sarea iodată ar fi bine de menţinut şi zone geografice în România, în care guşa endemică încă există. Nu cred că există studii naţionale legate de toate elementele menţionate şi, sincer, cred că în acest moment, pentru România, încă nu putem renunţa la sarea iodată”, a explicat medicul într-un interviu.
Citiți și:
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Senat un proiect de lege privind interzicerea comercializării sării iodate pentru consumul uman, pentru hrana animalelor, precum şi pentru utilizarea în industria alimentară. Motivul? AUR își justifică decizia pe baza concluziilor unui studiu realizat în 2015, de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România:
”În cadrul studiului au fost punctate efectele negative asupra organismului uman, ca urmare a folosirii unei perioade îndelungate de timp a sării iodate: suprasolicitarea rinichilor și a altor organe interne, disfuncții tiroidiene la persoanele sensibile, încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității, slăbirea sistemului imunitar, cancer de tiroidă, în special cancerul papilar, senzații permanente de cald (ce au ca efect intoleranța la cald), tulburări ale somnului, hipertensiune, anxietate și nervozitate, tireotoxicoză.
Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor – circa 40% din populația adultă a țării noastre – precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale”, se arată în comunicatul AUR.