Siguranța este pe primul loc atunci când cumpărăm un apartament. Specialiștii ne explică de ce nu ar trebui să achiziționăm unul într-o clădire cu multe etaje și la ce riscuri ne expunem.
Avem de a face cu din ce în ce mai multe cutremure în România. Chiar dacă nu sunt atât de puternice încât să ne afecteze, specialiștii spun că există riscul să avem de-a face cu un cutremur mare mai devreme sau mai târziu.
Atunci când cumpărăm sau închiriem un apartament, principalul criteriu pe care trebuie să-l luăm în considerare este siguranța. Matei Sumbasacu este inginer specializat în cutremure și fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic.
Specialistul a explicat pentru Ziare.com la ce trebuie să fie atenți românii atunci când își doresc să achiziționeze o locuință. Cele mai importante lucru pe care trebuie să le luăm în considerare sunt anul construirii, înălțimea clădirii, destinația parterului și regularitatea în plan și elevație.
„În primul rând, trebuie să te uiți la anul construirii. Acesta este foarte important pentru că, pe măsură ce au progresat cunoștințele inginerești, normativele de proiectare au devenit din ce în ce mai bune.
Un an de referință este 1978, nu 1977. Atunci, s-au implementat schimbările de după cutremur, în normativele românești. Clădirile care au fost proiectate începând cu anul 1978 sunt semnificativ superioare, din punct de vedere al rezistenței seismice, față de cele făcute până atunci.
Deci, anul construirii este, evident, un indiciu și, cu cât este mai recent, cu atât este mai bine, cu această diferențiere clară la anul 1978”, spune acesta.
Unul dintre cele mai importante criterii este înălțimea, din cauza profilului de risc pe care îl are țara noastră, având în vedere tipul de seisme care afectează România. Cutremurele afectează mai degrabă clădirile înalte, nu cele scunde. Desigur, ambele sunt afectate, dar nu în aceeași măsură.
„Urmează înălțimea clădirii, foarte importantă. Noi, în România, avem niște cutremure care vin mai de jos, mai din interiorul scoarței Pământului, practic. Acolo, se întâmplă niște filtrări de oscilații – mișcarea, până ajunge la suprafață, arată altfel.
Simplist vorbind, ea intră în rezonanță cu clădiri mai mari. De ce spun „rezonanță”? Pentru că, dacă la un cutremur vârful clădirii s-ar mișca atât cât se mișcă și baza, nu ar fi nicio problemă.
Dar problema este că baza se mișcă puțin, iar vârful amplifică mișcarea – obținem fenomenul de rezonanță. Cutremurele noastre, spre deosebire de 90% dintre cutremurele din lume, intră în rezonanță cu clădiri mai înalte.
Majoritatea seismelor, fiind de suprafață, intră în rezonanță cu clădiri scunde și rigide. Atunci, în România, cu cât o clădire este mai înaltă – până la un anumit nivel -, cu atât este mai periculoasă din punct de vedere seismic.
Aș recomanda tuturor celor care pot să evite clădiri de peste patru-cinci etaje să facă acest lucru. Acestea sunt două lucruri simple de care poate ține cont oricine, atunci când își alege o locuință”, argumentează inginerul.