Oraşul din România care poate deveni o bijuterie a zonei. Are rezervaţii naturale, o istorie aparte şi a fost făcut cunoscut de Creangă

Orașul cu cea mai mare suprafaţă din România poate deveni, cu adevărat, o bijuterie a zonei. Este un loc special, plin de rezervații naturale, dar care se laudă și cu o istorie aparte. Cel mai important aspect este faptul că tocmai Ion Creangă a copilărit aici.

Orașul cu cea mai mare întindere din țară

România este o țară bogată, care se laudă cu o mulțime de locuri frumoase, cu povești care mai de care mai speciale. Printre cele mai speciale, dar nu atât de celebre, se numără și orașul lui Ion Creangă, de unde Nică a luat râie de la caprele Irinucăi în „Amintiri din copilărie”.

Este vorba chiar despre orașul Broșteni, din județul Suceava, situat într-o regiune muntoasă. Puțini au auzit de el, deși este cel mai mare oraș din România din punct de vedere al suprafeței, cu aproximativ 600 de kilometri pătrați.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Această zonă de vis se află chiar pe valea râului Bistrica, la granița cu județele Neamț și Harghita. Conform informațiilor oficiale, este format din satele Broşteni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra şi Pietroasa. Are o populație de aproximativ 5.500 de oameni și a devenit oraș încă din anul 2004.

„Şi satul Broşteni fiind împrăştiat, mai ca toate satele de la munte, nu se ruşinau lupul şi ursul a se arăta ziua – miazamare prin el; o casă ici, sub tihăraia asta, alta dincolo de Bistriţă, sub altă tihăraie, mă rog, unde i-a venit omului îndemână să şi-o facă”, descria Creangă localitatea Broşteni.

Chiar dacă aici se află peisaje de pis și zona este într-o continuă dezvoltare, nu este atât de cunoscută. Ajung anual turiști, însă ar merita o mai mare recunoaștere, pentru frumusețea pe care o oferă.

Este un oraș mai mare și decât Bucureşti, Timişoara sau Cluj, marcat de o mulțime de peisaje mirifice și obiective turistice de senzație. Elementele urbane sunt doar în centrul orașului, iar în rest vedem doar munți, verdeață și o atmosferă de vis.

Ce putem vizita în orașul lui Ion Creangă

Orașul a apărut pentru prima dată în documentele istorice în 1488. Astfel, până în 1807, Broșteniul a aparținut de filiala Voronej. Nu a reușit să devină atât de cunoscut, dar autoritățile locale speră că va deveni printre principalele destinații turistice în următorii ani, fiind în plină dezvoltare.

Una dintre capodoperele arhitecturii de lemn, Biserica Muzeu „Ion Creangă”, construită în 1970, este una dintre principalele atracții ale orașului. Este un monument lucrat cu mare grijă, care ascunde și o istorie pe cinste.

Vizitatorii pot vedea exponate care datează de peste 150 de ani și pot obține o perspectivă interesantă asupra istoriei și caracterului extraordinar al regiunii. Este o oază de liniște, plasată într-o zonă înconjurată de munți și liniște.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, locuitorii satului Broshteni din Suceava au început să construiască o mică biserică de lemn cu ajutorul țăranilor din satele vecine Lugneni și Neagra. Un călugăr din Voroneț, pe nume Daniil, a adus cei mai buni meșteri din Bucovina de la acea vreme pentru a construi lăcașul de cult.

Rezultatul a fost unul impresionant, care a atras o mulțime de oameni la vremea aceea. Tot aici se spune că a învățat și marele Ion Creangă, ce a avut o legătură de suflet cu acest loc, despre care a scris și în povestirile sale.

Un bărbat pe nume Mogran Haiduk a plătit cea mai mare parte a costurilor de construcție a bisericii și a angajat mai multe ajutoare pentru a ajuta la muncă. Meșterii au folosit grinzi groase de frasin și de tei ca materiale de construcție și daltă și cuțite ca unelte. Biserica din Broșteni dedicată Sfântului Nicolae a fost construită între anii 1760 și 1765.