Vești bune pentru femei! Aceste vor fi protejate de acum înainte, pentru că președintele Klaus Iohannis a aprobat legea împotriva actelor de violență și hărțuirii. Care sunt sancțiunile drastice pe care le stabilesc noile reguli în vigoare și ce îi așteaptă pe agresori.
Şeful statului a promulgat recent un act normativ cu scopul de a institui un instrument juridic eficient, similar celui folosit pentru a preveni și combate violenţa domestică. Proiectul îşi propune să extindă aplicabilitatea ordinului de protecţie pentru a acoperi toate situaţiile în care victimele necesită protecţie, indiferent de forma violenţei suferite și de natura relaţiei dintre victimă şi agresor.
Intervenţia nu se va limita doar la cazurile de agresiune fizică, ci va include și actele de hărţuire online, apelurile telefonice repetate, urmărirea persistentă fără drept sau interes legitim, sau supravegherea locuinţei sau altor locuri asociate cu victima. De asemenea, una dintre măsurile care vor fi aplicate în cazurile de violenţă va fi monitorizarea agresorului prin intermediul unei brăţări electronice.
Potrivit legii promulgate, „actele de violenţă pentru care se poate institui ordinul de protecţie sau ordinul de protecţie provizoriu sunt: orice lovire sau act de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice; orice act de violenţă de natură sexuală; ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere; fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar.
Totodată, conform noii legi, acte de violenţă sunt considerate şi următoarele fapte: „orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online, publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal la comunicaţii şi date private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor cu scopul de a umili, speria sau reduce la tăcere victima.
Tot în această categorie intră și încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară; orice alte acte de violenţă fizică sau psihică ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane, conform legislației.
În lumina preocupărilor sociale și juridice privind protejarea victimelor violenței, se conturează un cadru legal care vizează siguranța și binele acestora. Astfel, conform unei legislații recent promulgate, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică, ori libertate este amenințată de acte de violență comise de o altă persoană, are posibilitatea să solicite instanței emiterea unui ordin de protecție. Acest demers poate fi realizat fie personal, fie prin intermediul unui reprezentant legal.
Ordinul de protecție, o măsură crucială în asigurarea securității victimelor, poate fi emis pentru o durată de până la 12 luni, asigurând un interval suficient pentru stabilizarea situației și recuperarea celor afectați. Importanța acestui ordin rezidă în capacitatea sa de a restricționa accesul agresorului la victima sa și de a stabili un perimetru de siguranță în jurul acesteia.
Procesul de solicitare a ordinului de protecție este flexibil și deschis, permițând introducerea cererii în numele victimei nu doar de către aceasta însăși, ci și de către procuror sau de către reprezentantul autorității competente în domeniul protecției victimelor infracțiunilor.
Acest aspect subliniază importanța colaborării dintre diferitele entități implicate în protecția și asistența victimelor, în vederea garantării unei răspunsuri rapide și eficiente în situații de criză.
„Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 12 luni de la data emiterii acestuia. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 12 luni de la data emiterii ordinului”, se arată în lege.
În vederea protejării imediate a victimelor de violență, se instituie posibilitatea emiterii unui ordin de protecție provizoriu în cazurile în care există un risc iminent de săvârșire a altor acte de agresiune îndreptate împotriva acestora.
Ordinul de protecție provizoriu este o măsură urgentă și temporară care poate fi dispusă pentru o perioadă de cinci zile, având scopul de a diminua riscul imediat constatat. Prin acest ordin, pot fi luate una sau mai multe măsuri de protecție menite să asigure securitatea și bunăstarea victimelor.
Printre măsurile ce pot fi dispuse în cadrul ordinului de protecție provizoriu se numără evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, reintegrarea victimei și, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuința comună.
De asemenea, agresorul poate fi obligat să păstreze o distanță minimă față de victimă, față de membrii familiei acesteia sau față de locurile frecventate de aceștia, precum reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ. În unele situații, agresorul poate fi impus să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere pentru monitorizarea de către autorități.
Alte măsuri care pot fi incluse în ordinul de protecție provizoriu sunt interzicerea oricărui contact cu victima, inclusiv telefonic sau prin corespondență, și obligarea agresorului de a preda poliției armele, componentele esențiale și munițiile deținute, precum și documentele aferente acestora