Este un cuvânt folosit de foarte mult timp, un termen deloc măgulitor utilizat pentru a descrie unele femei. Cu toții știm ce înseamnă la figurat, însă foarte puțini români și vorbitori de limba română știu care este sensul propriu al cuvântului ‘pațachină’, de fapt.
Vocabularul limbii române cuprinde o colecție impresionantă de cuvinte pe care le putem folosi nu în cele mai „pașnice” situații, unele pot fi încadrate într-o categorie situată la granița dintre bizar și insultă.
Un astfel de exemplu este un termen ce a ajuns să fie utilizat aproape exclusiv la sens figurat. Folosim „pațachină” pentru a descrie deloc măgulitor o persoană, reprezentantă a sexului frumos.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, este un „un epitet injurios pentru o femeie vulgară, strident îmbrăcată, cu purtări necuviincioase; epitet pentru o femeie de moravuri ușoare”. Etimologia acestui înțeles rămâne un mister.
Cu toate că fiecare dintre noi l-a folosit sau auzit cel puțin o dată în viață, puțini români știu care este sensul propriu al cuvântului ‘pațachină’, de fapt. Tot în DEX îi găsim definița.
Cu pluralul „pațachine”, este un termen ce provine din botanică, numele unui „arbust cu frunze asemănătoare celor de fag, dar mai verzi, cu nuanțe gălbui; crește mai ales în locurile umede din păduri; lemnul său e întrebuințat la fabricarea cărbunelui de desen și a prafului de pușcă, iar scoarța ca purgativ (Rhamnus cathartica)”.
Denumirea plantei – pasjakovina – vine din limba sârbă: pas – „câine”, pasjak – „scârnă de câine”.
„Nu-i așa că nu știați care este sensul propriu/primul sens al lui pațachină? Acesta se referă la arborii din familia Rhamnaceae: crușînul (Rhamnus frangula) și respectiv verigarul (Rhamnus cathartica)!
Sensul familiar („femeie vulgară”) nu a putut fi explicat încă: Șăineanu susține că planta s-ar fi folosit în trecut în boiangerie, însă afirmația nu se verifică (probabil e vorba de Rubia tinctorum, roiba), A. Scriban consideră că sensul ar putea proveni de la mirosul puternic al plantei (cf. putoare), iar Ciorănescu consideră că sensul ar putea fi o contaminare de la moțochină / mațaghină.
Știm, în schimb, de la Scriban și Ciorănescu, că numele plantei provine din limba sîrbă: pasjakovina (pas – „cîine”, pasjak – „scîrnă de cîine”)”, potrivit Cum scriem corect.