Luptă strânsă pentru locul de conducere de la Primăria Capitalei. În urma unui sondaj privind intenția de vot a oamenilor, s-a constatat cine este favoritul dintre Nicușor Dan și Gabriela Firea. Ce au spus bucureștenii că ar vota, dacă duminica viitoare ar fi alegeri locale.
Un sondaj realizat în luna februarie de către Curs a scos la lumină problemele majore cu care se confruntă Bucureștiul, precum și asupra percepției bucureștenilor cu privire la activitatea primarului general al Capitalei.
Întrebați desre principalele provocări ale orașului, respondenții au evidențiat diverse aspecte. Conform rezultatelor, traficul a fost identificat ca fiind cea mai presantă problemă, cu 34% din totalul de participanți. În continuare, 23% au menționat termoficarea, în timp ce 18% au indicat că sănătatea și starea spitalelor sunt prioritare.
Alte aspecte semnalate au inclus poluarea (6%), curățenia (5%), parcurile și spațiile verzi (5%), clădirile cu risc seismic (4%), și transportul public (3%). Există și un procent mic de respondenți care au menționat alte probleme sau care au optat pentru non-răspunsuri.
Vezi și: Răsturnare de situație la ultimul sondaj pentru alegerile din 2024. Pe cine preferă românii
Totodată, analiza a inclus și evaluarea activității primarului general al Bucureștiului, Dan. În ceea ce privește această chestiune, 30% dintre bucureșteni au apreciat că activitatea sa este „bună”, în timp ce aceeași proporție de 30% au considerat-o „foarte proastă”.
Într-un echilibru relativ similar, doar 4% dintre respondenți au considerat activitatea lui Dan drept „foarte bună”, pe când 29% au opinat că este „proastă”. Procentul non-răspunsurilor s-a situat la 7.
Un nou sondaj de opinie realizat de către CURS, în perioada 9 – 23 februarie 2024, a dezvăluit preferințele și tendințele electorale ale locuitorilor din București în ceea ce privește alegerile locale.
Cifrele sondajului arată că în cazul unor alegeri locale care ar avea loc duminica viitoare, Nicușor Dan, reprezentant al Alianței USR-PMP-FD, ar fi preferat de către 36% dintre respondenți, situându-se în fruntea clasamentului. În urma sa se află Gabriela Firea, candidatul Partidului Social Democrat (PSD), cu o cotă de 33%.
În contrast, Sebastian Burduja, candidatul Partidului Național Liberal (PNL), și Mihai Enache, din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), sunt amândoi aleși de doar 8% dintre alegători.
Diana Șoșoacă, din partea SOS România, atrage 5% din voturi, în timp ce Cristian Popescu Piedone, candidat independent (PUSL), beneficiază de susținerea a 10% dintre respondenți.
Totuși, un aspect semnificativ al acestui sondaj este proporția semnificativă a celor care se declară nehotărâți sau care afirmă că nu ar participa la vot. Astfel, 50% dintre respondenți se încadrează în această categorie.
Te-ar putea interesa și: Răsturnare de situație în politica românească. Cine se va bate cu Marcel Ciolacu la prezidențiale, conform ultimului sondaj
În ceea ce privește preferințele pentru partidele politice în cadrul Consiliului General, PSD rămâne în frunte cu 34% din voturi, în timp ce Alianța USR-PMP-Forța Dreptei (Alianța Dreapta Unită) obține 23%, iar PNL și AUR se situează la 16%, respectiv 13%. Partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, atrage 6% din intențiile de vot, în timp ce Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) beneficiază de susținerea a 5% dintre respondenți. Similar cu sondajul anterior, jumătate dintre participanți se declară nehotărâți sau indiferenți în privința acestui aspect.
Eșantionul de 1067 de respondenți a fost selectat conform unei metode probabilistice, multistadiale și stratificate, din rândul votanților cu vârsta de 18 ani și peste. Marja de eroare pentru întregul eșantion este de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.
Datele au fost colectate prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, și au fost ponderate în funcție de distribuția pe categorii de vârstă a electoratului bucureștean, conform datelor INS.
Sondajele periodice realizate de CURS reprezintă o sursă importantă de informații cu privire la dinamica opiniei publice în București și la nivel național, oferind o perspectivă esențială asupra preferințelor și tendințelor electorale ale populației.
Calendarul alegerilor din România pentru anul 2024 a fost stabilit printr-un acord între coaliția PSD-PNL, marcând o premieră în istoria țării prin comasarea tuturor scrutinelor în același an.
După o perioadă îndelungată de negocieri, cele două partide principale din România au ajuns la un consens referitor la organizarea alegerilor locale și europarlamentare în aceeași zi, pe 9 iunie. Această decizie a fost luată în contextul dorinței de a eficientiza procesul electoral și de a crește participarea cetățenilor la vot.
Pe lângă comasarea alegerilor locale și europarlamentare, coaliția PSD-PNL a decis și devansarea alegerilor prezidențiale din 2024. În acest sens, premierul Marcel Ciolacu a prezentat trei opțiuni de date pentru cele două tururi ale scrutinului prezidențial: 1 și 15 septembrie, 8 și 22 septembrie sau 15 și 29 septembrie. Această mutare vine în contrast cu datele anterioare ale alegerilor prezidențiale, care au avut loc în noiembrie.
Află și: Răsturnare de situație la ultimul sondaj pentru alegerile din 2024. Pe cine preferă românii
De remarcat că toate alegerile din România sunt organizate într-un singur tur în ceea ce privește alegerile locale, europarlamentare și parlamentare. În cadrul alegerilor prezidențiale, însă, există două tururi de scrutin în situația în care niciunul dintre candidați nu obține majoritatea necesară (50%+1) în primul tur.
Astfel, alegerile locale și cele parlamentare sunt programate să aibă loc o dată la patru ani, în timp ce scrutinurile pentru alegerea europarlamentarilor și a președintelui României sunt organizate la intervale de cinci ani.
Calendarul alegerilor din 2024