Multora le este dor de vremurile apuse, în care iarna se puteau bucura de spectacolul alb al viscolului. Astăzi, rareori se întâmplă ca în București să se pună straturi de zăpadă. În anul 1954 însă, intrarea în orașul-capitală era o imensă gură de tunel. Imaginile de atunci nu lasă loc de interpretări. Foto
„Marele Viscol” – așa a fost denumită furtuna de zăpadă din anul 1954, ce a lovit Bucureștiul (dar nu numai) în două valuri, pe data de 3 februarie și la sfârșitul aceleiași luni. Fenomenele meteorologice ce au avut loc la începutul lui februarie 1954 au marcat întreaga țară.
Dacă astăzi mulți tânjesc să admire spectacole de zăpadă, în 1954 sigur nu același era sentimentul. Estul și sud-estul României au fost cele mai afectate de ninsori. În București, a fost înregistrată cea mai grea iarnă, cu rafale de vânt ce suflau cu viteze de peste 120 de kilometri pe oră.
„Când ne-am trezit, zăpada era deja peste case, nu mai puteam deschide ușile. A ieșit fiecare cum a putut. Oameni au săpat tuneluri, să iasă la lumină. A muncit toată lumea, cu lopeți, cu sănii. Mergeam pe deasupra caselor.
Mai încolo, când s-a croit drum tramvaielor, ele mergeau pe linii jos, iar la 3-4 metri mai sus mergeau oamenii”, povesteau românii despre iarna anului 1954.
Pe unde nu erau tramvaie, oamenii circulau în București cu ajutorul schiurilor. Intrarea în oraș era o imensă gură de tunel, după cum și-a amintit un localnic. Partidul Muncitoresc Român a dat ordin la vremea respectivă ca toată lumea să intervină, așa cum poate, pentru deszăpezirea străzilor.
Consiliul de Miniştri a transmis, la 3 februarie 1954, prin posturile de radio, un comunicat prin care s-a făcut apel la „muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari din ministere şi instituţii, comunişti şi deputaţi ai sfaturilor populare, gospodine, ţărani, elevi, studenţi” să ia parte la lucrările de deszăpezire.
Pentru a înlătura zăpada, a fost nevoie de intervenția masivă a armatei. În imaginile din galeria foto a acestui material se pot observa tancuri bătucind straturile de zăpadă depuse pe străzile din București. Tot cu ajutorul tancurilor au fost efectuate și deplasările cruciale de atunci.
Militarii au intervenit pentru salvarea vieților a sute de oamen îngropați sub troiene, în locuințele lor. Au fost săpate tuneluri, oamenii au fost salvați, apoi duși la spital. Femeile însărcinate au fost transportate tot cu ajutorul tancurilor, care au aprovizionat populația și cu alimente. Schiorii livrau atunci pâine.
Al doilea val de zăpadă din februarie 1954, de la sfârșitul lunii, a lovit Bucureștiul însă nu la fel de tare. Straturile de zăpadă s-au menținut până prin luna mai în anul amintit.