Actualele situații economico-sociale, la nivel global, nu fac altceva decât să aprindă și mai mult spiritele, mai ale că vorbim despre FMI și recentul avertisment pentru întreaga lume.
Miercuri, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de finanțe din G20, șefa FMI, Kristalina Georgieva, s-a arătat îngrijorată de faptul că procesul de restructurare a datoriilor trebuie să fie mai rapid și mai eficient.
Citește despre: FMI, avertisment pentru români: ”Țineți-vă bine”
Oficialul a avertizat că inflația ar putea persista la niveluri mai ridicate, ceea ce ar necesita o nouă înăsprire monetară. În aceeași măsură, a mai declarat Kristalina Georgieva, FMI solicită economiilor globale ”consolidarea rețelelor de siguranță la nivel mondial pentru a proteja grupurile vulnerabile”.
În observațiile sale la reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20, șefa FMI a făcut apel la membrii FMI să “restabilească primatul cotelor de resurse ale creditorului multilateral.”
În cadrul aceluiași colocviu, Kristalina Georgieva a mai atras atenția asupra instabilității pieței și a trendului extrem de volatil în ceea ce privește echilibrul între plăți și cheltuieli la nivelul fiecărui guvern.
Află despre: Anunț major despre creșterea pensiilor în România. Veste surpriză din partea FMI
Ca efecte, vor apare un număr mare de concedieri, precum și o nouă explozie a prețurilor, în general. În alocuțiunea sa, șefa FMI a vorbit, în mod special, despre situația din Europa Centrală și de Est, făcând referire și la companiile active din piața românească de muncă și la ceea ce ar putea să urmeze.
Concret, deși multe instituții anunțau majorări salariale, conform datelor analizate, demersul arată o lipsă de sustenabilitate a procesului de majorare salarială, mai ales la nivelul companiilor de stat, pe fondul unui deficit bugetar în continuă creștere.
Vezi date despre: Ministrul Finanțelor, prima declarație despre demisie. Cum explică Marcel Boloș reducerea de deficit bugetar
În acest context, majorările salariale nu vor face decât să pună presiune pe bugete, ceea ce va determina o concediere, relativ, mare printre angajați, precum și o creștere a ratei de inflație și care va duce, automat, la o nouă explozie a prețurilor la bunurile de consum și la serviciile de utilități.
Problemele nerezolvate și cu presiuni extrem de mari pe angajați, mai ales datorită noilor măsuri fiscale impuse de guvernul Ciolacu, vor duce la o escaladare a crizei economico-sociale din România, iar ceea ce se dorea a fi o modalitate rapidă de recolectare la buget, pentru a diminua deficitul, nu va duce la lucruri bune, ci doar la noi crize.
Una dintre ele, și de care Marcel Ciolacu nu vrea să se debaraseze, deși sunt necesare majorări, este intenția de a da mai mulți bani pensionarilor de la 1 ianuarie 2024. Dar, problema de fond, adică lipsa banilor, precum și randamentul slab al sistemului public de pensii, sunt atuuri extrem de proaste, mai ales în contextul promisiunilor actualulului premier.