Care sunt singurele cacofonii acceptate în limba română. Puțini români le știu pe toate

Ca în orice limbă de pe această planetă, inclusiv limba română dispune de anumite cuvinte, cunscute sub numele de cacofonii, iar conform DEX, există doar câteva cacofonii acceptate. Citește mai departe și află și tu care sunt singurele cacofonii acceptate în limba română.

În poezie și cântece sunt permise cacofonii

Pentru cei mai puțin familiarizați cu acest termen, trebuie spus din capul locului că termenul ”Cacofonie” reprezintă utilizarea unei combinații de cuvinte cu sunete puternice, aspre, atât în realitate, cât și în literatură.

În studiile literare, această combinație de cuvinte cu sunete aspre sau nearmonioase este folosită pentru un efect poetic zgomotos sau strident, de exemplu.

Culita Sterp si Daniela Iliescu s-au CĂSĂTORIT în secret. Primele imagini de la nunta lor

Prima reacție a Danielei Sterp, după ce s-a aflat de nunta ei secretă și a lui Culiță: ”Am să vă....

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Vezi și: Cum se scrie corect gramatical: dintotdeauna sau din totdeauna?

În ciuda durității sale, cacofonia este folosită pentru muzicalitate în scriere. Aceasta se folosește de sunete conotative pentru a crea dezgust, frustrare sau interes în rândul cititorului prin zgomot, zgomot și energie în sunete consonante dure.

Cacofonia creează poezii interesante, proză emoționantă și cântece simpatice. Cacofonia este un dispozitiv poetic frecvent folosit atât în poezie, cât și în proză.

Dacă ar fi să căutăm genul acesta de cuvinte sau fraze, vom constata că, cel puțin în limba engleză, sunt extrem de multe.

Diferența dintre eufonii, onomatopee, consonanțe și cacofonii

Opusul cacofoniei, eufonia este utilizarea sunetelor dulci și melodioase pentru o experiență sonoră delicioasă și frumoasă, atât în poezie, cât și în proză.

Onomatopeea este uneori cacofonică, dar cacofonia nu este întotdeauna onomatopee. Onomatopeele sunt cuvinte care sună ca și sensul lor. Iată câteva exemple de onomatopee.

Vezi și: Cum se scrie corect gramatical: abea sau abia?

Repetarea consoanelor este cunoscută sub numele de consonanță. Diferența dintre consonanță și cacofonie constă în faptul că cea de a doua are ca scop sonoritatea, duritatea sau zgomotul, în timp ce consonanța nu are întotdeauna un astfel de scop.

Dar, știi care sunt singurele cacofonii acceptate în limba română? Citește mai departe și află răspunsul.

Singurele cacofonii acceptate în limba română

Când vine vorba de limba română, fără excepție, există cacofonii, unele dintre ele sunt permise, altele nu și acest aspect al vorbirii sau scrierii poate fi evitat folosind, de exemplu, ”ca și” (exe: ”Am crezut că ne putem ajuta ca și colegi”, în loc de ”Am crezut că ne pute ajuta ca colegi”)

Vezi și: Cum se scrie corect gramatical: demult sau de mult?

Dar, deși nu sunt permise majoritatea cacofoniilor, conform DEX-ului, există totuși un număr de 11 astfel de expresii, sau cacofonii care pot fi folosite în vorbirea curentă și în scrierea literară, iar acestea sunt, după cum urmează:

1. Ion Luca Caragiale,
2. Biserica Catolică,
3. Banca Comercială,
4. Tactică cavaleriei,
5. Epoca capitalistă (contemporană),
6. Fizica cuantică,
7. Muzică corală,
8. Marcă comunitară,
9. (ordinea) juridică comunitară,
10. Politica comună,
11. Notifică Comisiei.

Conform normelor gramaticale ale limbii române, cacofoniile pot fi evitate prin modificarea construcției sintactice a frazelor, așa cum spuneam ceva mai devreme. Tot o formă de cacofonie, dacă vrei, este și repetarea acelorași sunete atunci când folosim anumite silabe identice (exe: „să”: „însă să” sau silaba „la”: „bienala la latitudinea…”).

Acum știi care sunt singurele cacofonii acceptate în limba română și ce ar trebui să faci pentru a evita astfel de situații. Tot cei ai de făcut este să fii atent la folosirea cuvintelor și, mai ales, evită cacofoniile.