Auzim la fiecare aniversare melodia Mulți ani trăiască, dar puțini știu de unde a luat naștere această piesă. De cele mai multe ori, ‘Mulți ani trăiască’ reprezintă sunetul de fundal atunci când mult așteptatul tort este adus pentru cel sărbătorit. În materialul următor, vă arătăm cine a compus melodia Mulți ani trăiască. Veți fi uimiți!
Nu există nicio aniversare fără melodia celebră Mulți ani trăiască. Orice român a fredonat-o sau a ascultat-o vreodată la o zi de naștere. De regulă, această piesă răsună din boxe atunci când este adus tortul. Însă, v-ați întrebat cine este autorul versurilor şi, deopotrivă, compozitorul liniei melodice?
Ei bine, este nimeni altul decât compozitorul român Alexandru Podoleanu. Pe lângă melodia Mulți ani trăiască, acesta a lăsat în urma sa mai multe cântece scurte, extrem de cunoscute. Printre acestea putem aminti colindele Bună dimineața la Moș Ajun” și „Florile dalbe”.
Alexandru Podoleanu s-a născut în august 1846, la Podoleni, județul Neamț, și a murit în anul 1907. Fiind pasionat de muzica bisericească, a studiat prima dată la Școala de cântări bisericești aflată la Mănăstirea Neamț. Apoi a urmat cursurile Conservatorul de Muzică, unde a studiat sub oblăduirea profesorului și muzicianului Eduard Wachmann.
De asemenea, Alexandru Podoleanu este cunoscut drept o personalitate a muzicii religioase corale, aflându-se de altfel printre primii compozitori ai acestui gen muzical.
Ani buni a predat și la Liceul „Sfântul Sava” din București și a fost primul dirijor al dirijor al corului de la Biserica „Domnița Bălașa” din Capitală au intrat în repertoriul tradițional și oficial al Bisericii Ortodoxe Române, precum „Doamne miluiește”, „Crucii tale”, „Hristos a Înviat”, „Imnul arhieresc” sau „Veșnica pomenire”.
Citește și: Cândva îl ştia toată România, acum a luat calea bisericii. Ce s-a ales de Fernando de la Caransebeş
Se speculează că una dintre cele mai vechi celebrări ale unei zile de naștere datează din anul 3000 I.Hr. Este vorba despre o înregistrare biblică a unui faraon egiptean. Atunci, acesta a organizat un ospăț mare pentru oficialii săi, iar ziua lui de naștere e probabil să fi fost, de fapt, data încoronării sale.
Totodată, petreceri erau și în perioada Romei antice si Greciei antice. Romanii și grecii foloseau calendarele pentru a organiza festivaluri pentru zeii lor. Cu această ocazie, ei ofereau cadouri și petreceau de zor.
De asemenea, anumite tradiții ale zilelor de naștere au fost împrumutate din alte culturi. De exemplu, tortul era folosit de greci la festivaluri. Se spune că făceau prăjituri sacre, pe care le ofereau drept ofrande.
Suflatul în lumânări este, de altfel, tot un obicei împrumutat din Grecia antică. Una dintre zeițele onorate printr-un festival grandios a fost Artemis, zeița elenă a vânătorii. Grecii aduceau prăjituri dulci, luminate de lumânări aprinse, pentru a străluci asemeni Lunii.