Mandatul lui Valentin Popa la Ministerul Educației a fost, în general, lipsit de mari realizări sau mari greșeli. Asta până ne aducem aminte de manuale. Greșelile din ele vor fi memorabile mulți ani de acum înainte.
Școala lui 2018 a început cu o colecție generoasă de greșeli în manuale. Fix aceste greșeli au fost motiv de discuție și dezbateri înainte de 10 septembrie și au marcat mandatul ministrului. Valentin Popa, pe 27 septembrie, și-a dat demisia.
Cu sau fără legătură, decizia a fost anunțată după ce Valentin Popa a avut o discuţie la Palatul Parlamentului cu preşedintele PSD Liviu Dragnea. Fostul ministru a declarat, pentru Mediafax, că a demisionat, deoarece nu este de acord cu solicitarea UDMR de modificare a ordonanţei care privește desfăşurarea orelor de limba română la clasele cu predare în limbile minorităţilor.
„Nu sunt de acord cu solicitarea UDMR de aprobare a punctului 16 din Ordonanţa, ca orele de română la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale să fie desfăşurate în limbile minorităţilor, de profesori de specialitate”, a declarat Valentin Popa, fostul ministru al Educației.
„UDMR doreşte revenirea la starea anterioară, când aceste ore erau susţinute în afara normei de bază şi plătite suplimentar de către învăţătorii de la clase care predau în limbile minorităţilor şi care astfel primeau până la 20% în plus la salariu. După prânz, am anunţat-o pe doamna premier că demisionez”, a mai spus Valentin Popa.
Bine, aceasta a fost știrea zilei de 27 septembrie în ceea ce privește Guvernul.
Cea mai proastă veste pentru Educației a fost însă suma de greșeli din manuale. Încă o dată, și mai pronunțat ca niciodată, problema sistemului s-a văzut în manualele școlare unice de la Editura Didactică și Pedagogică. Au devenit celebre pentru greșelile lor de conținut. Odată cu ele și Valentin Popa.
Ideea manualelor școlare unice este mai veche, dar s-a concretizat abia anul acesta. Practic, ea presupune ca pentru fiecare materie să existe câte un singur manual de studiu, realizat de o editură de stat – un fel de relicvă comunistă proptită într-o democrație constituțională.
Au fost semnalate probleme în mai multe manuale de clasa a șasea: Geografie, Istorie, Biologie. Găsești în ele de toate – de la litere mâncate și greșeli gramaticale și până la greșeli de conținut și de logică. Să le luăm pe rând însă.
În manualul de Geografie, hărțile sunt pline de erori. Spre exemplu, pe harta care arată traseul Dunării, orașul Turnu Măgurele apare acolo unde, în realitate, se află Drobeta-Turnu Severin.
Pe o altă hartă, Marea Roșie devine Marea Moartă. Mai mult, Sudanul de Sud nu apare în ilustrație, deși acesta a fost recunoscut drept țară independentă încă din 2011. Nu în ultimul rând, Insula Ascension apare denumită Asuncion, precum capitala Paraguayului.
Aici, Insulele Vanuatu apar pe hartă de două ori, în locuri complet diferite. În realitate, insula din sudul hărții este Tasmania.
Unul dintre autorii acestui manual, profesorul de Geografie și coordonatorul lotului olimpic național la această materie Dorin Fiscutean, a explicat că greșelile țin de felul în care Editura Didactică și Pedagogică a grăbit întregul proces de realizare a manualului. Autorii nu au primit șansa de a analiza ultima variantă a manualului, conform acestuia.
„Nu erau greșeli pe hărțile pe care le-am dat noi, dar domnii de la grafică le-au modificat, le-au dat peste cap și a apărut ceea ce a apărut”, a declarat pentru HotNews Fiscutean. „Nouă ne pare tare rău, pentru că am mai făcut un manual, cel de clasa a cincea, care este cel mai vândut, fără greșeli, făcut în tihnă. Și atunci suntem dornici să nu apară nicio greșeală”.
În ceea ce privește manualul de Istorie, greșelile nu sunt mai puține. Profesorul de istorie Stan Stoica a postat pe pagina lui de Facebook o listă cu greșelile pe care le-a observat în manual. Mai jos, de exemplu, elevilor li se cere să rezolve cerințe în baza unei hărți atât de mici, încât scrisul este indescifrabil.
Mai mult, în manualul de Istorie există citate care nu au fost atribuite vreunei surse. Acest lucru este deosebit de grav, întrucât elevii nu ajung să se familiarizeze cu izvoarele istorice din cauza acestui lucru. Mai mult, asta plantează timpuriu în conștiința colectivă a elevilor ideea că e ok să nu atribui surse și să plagiezi – sau să inventezi, după caz.
Aici, termenul „investit” apare folosit în mod greșit – corect ar fi fost „învestit”. Mai mult, numele corect al autorului este Jacques-Bénigne Bossuet.
După atâtea greșeli, oamenii merită o explicație, nu? Și asta au și primit – oarecum. Dacă ar fi să ne luăm după directorul general al Editurii Didactice și Pedagogice, Maria Mihaela Nistor, nu e dracul atât de negru.
„Există, într-adevăr, două greșeli de typing”, a declarat Nistor pentru Digi24. „Redactorul va fi tras la răspundere, dar discutăm totuşi de o greşeală de o literă. Faptul că anumite teme sunt, din punctul dumnealui de vedere, tratate insuficient iarăşi mi se pare pur şi simplu o opinie personală”.
Reprezentanții Societății de Științe Istorice din România par să fie însă de altă părere. „Nu se pune problema de a exonera pe autorii de manuale care au greșit, uneori flagrant”, au spus aceștia. „Este însă evident că avem de-a face cu un sistem rău conceput și prost manageriat, care garantează eșecul și pentru care răspunderea se plasează la un cu totul alt nivel”.
Să trecem însă de cele „două greșeli de typing” de la istorie și să ne concentrăm pe manualele de biologie. Aici, lucrurile nu sunt mai roz. În desenul care ilustrează organele vegetative ale unei plante superioare, vasele lemnoase sunt numite, în mod eronat, „vene lemnoase”.
În ilustrația cu sistemul excretor feminin, rinichiul stâng este confundat cu cel drept și vice-versa.
Există, desigur, și greșeli care nu au nevoie de prea multe explicați – precum aceasta, în care elevilor li se explică „cine și cum se produce urina”.
În unele locuri, greșelile se înghesuie mai mult decât în alte – ca aici, de exemplu, unde cuvântul “virușii” prezintă o formă greșită de plural (corect ar fi fost “virusurile”), cuvintele “globule” și “grupe” nu sunt articulate hotărât, din cuvântul “respectă” a fost mâncat “ă”-ul, iar în “eritrocit”, “o”-ul s-a transformat în “i”.
Nu în ultimul rând, autorii manualului nu se pot hotărî asupra anumitor noțiuni. Astfel, dacă pagina zece din manual le arată copiilor că vasele de sânge au în total 160.000 de kilometri, pagina 17 le spune că au, de fapt, 96.000 de kilometri – care e, până la urmă?
Nici manualul de clasa a șasea de Limba și Literatura Română nu scapă curat din toată povestea aceasta. Mai exact, acolo elevii se lovesc de dezacordurile dintre subiect și predicat, precum „Castelul medieval aveau o arhitectură” și „O familie obişnuită… se abat puţin de la drum şi se trezesc în mijlocul unei poveşti”.
Tot acolo, titlurile operelor literare sunt scrise ba cu ghilimele, ba cu font italic. Unele cuvinte sunt urmate de punct, chiar dacă propoziția nu s-a terminat, iar „contraargument” a devenit „contra-argument”.
Doar că orice greșeală nu scapă nepedepsită – sau cel puțin așa ne place să credem, nu? În cazul de față, cele 150.000 de manuale de geografie tipărite vor fi reciclate. Au costat 300.000 de lei, bani dați într-o grabă caracteristic românească, urmând vorba cântecului: „Las-o, bă, că merge așa”.
Manualele de istorie rămân așa cum sunt, din moment ce reprezentanții Editurii Didactice și Pedagogice au conchis că plângerile sunt nefondate. Cât despre manualele de biologie, acestea au sosit pe băncile elevilor însoțite de o erată. Mai mult, variantele digitale corectate ale manualelor au fost postate pe site-ul manuale.edu.ro.
Victimele finale rămân elevii, care la început de an nu au avut pe bancă manualele de geografie, au răsfoit un manual de istorie în care izvoarele istorice cam lipsesc și au primit o banală foaie cu greșelile din manualul de biologie. Indirect, sistemul de învățământ le transmite: „Atât putem, atât vă dăm”.
Cumva, nu ar mai trebui să fie o surpriză când și elevii adoptă aceeași delăsare, pe care unii ajung să o poarte cu ei până la finalul liceului, iar într-un final prin viață.
Credit pentru fotografia din deschidere: Inquam Photos / George Călin