Ce gătesc catolicii de Paște. Preparatele care nu lipsesc de pe masă

Paștele Catolic sărbătorește Învierea lui Iisus Hristos, la fel ca și Paștele ortodox, doar că se comemorează la o altă dată. Anul acesta, Paștele Catolic are loc pe data de 9 aprilie. La ortodocși, masa de Paște este plină de ouă roșii, pască, cozonac și multe alte bucate tradiționale, însă ce gătesc catolicii de Paște?

Ce gătesc catolicii de Paște? Bucate tradiționale care nu lipsesc niciodată

Masa de Paște la catolici este puțin diferită față de cea a ortodocșilor. Aceștia pregătesc multe preparate delicioase, însă care sunt total diferite față de cele ale creștinilor ortodocși.

Dacă de pe masa de Paște la ortodocși nu lipsesc niciodată ouăle roșii, la catolici nu lipsesc niciodată ouăle umplute. Tradiția în care se vopsesc ouăle există și la catolici, însă mai pregătesc și aceste ouă umplute delicioase.

ȘOC! Loredana Groza, incendiară. Toți au crezut că e în costumul Evei. Așa n-ai mai văzut-o niciodată

N-a mai fost văzută niciodată așa! Cea mai bogată româncă, îmbrăcată într-o rochie de câțiva lei: A făcut senzație pe net

Denise Rifai, imagini de INFARCT! Cum a fost surprinsă după ce a renunțat la hainele office

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Mai mult de atât, pe masa catolicilor de Paște se mai află drobul de miel, făcut după o rețetă diferită față de cea a ortodocșilor. Mielul este nelipsit și el, însă în ciorbă. Alte bucate tradiționale sunt: cozonac simplu sau umplut cu cremă de cacao și nucă, pască umplută cu brânză de vaci și stafide, friptură de iepure cu muștar etc.

Citește și: Floriile catolice 2023. Semnificație, tradiții și obiceiuri

Paștele Catolic în 2023. Tradiții și obiceiuri

Cum am precizat și la început, anul acesta, Paștele catolic pică pe data de 9 aprilie, iar Paștele ortodox va fi sărbătorit mai târziu, pe data de 16 aprilie. De cele mai multe ori, cele două sărbători, care comemorează Învierea lui Iisus Hristos, au loc în zile diferite. Ultimul an când Paștele catolic și Paștele ortodox au căzut în aceeași zi a fost în anul 2017.

Este o perioadă cu foarte multe tradiții și obiceiuri, respectate cu strictețe chiar și în ziua de astăzi. Câteva dintre acestea sunt: aprinderea lumânării pascale și a celorlalte lumânări, binecuvântarea focului, lecturile din Vechiul Testament, cântările adresate lui Iisus Hristos, împărtășirea credincioșilor și proclamarea Evangheliei Învierii.

În fiecare an, Papa Francisc iese în Piața Sfântul Petru de la Vatican pentru a rosti în zeci de limbi tradiționalul mesaj de Paște și binecuvântarea „urbi et orbi”.

Tradițiile și obiceiurile de Paștele catolic diferă și în funcție de țară. În Marea Britanie, de exemplu, jambonul de porc nu lipsește niciodată de pe masa de Paște, deoarece, pentru ei, animalul este considerat un simbol al norocului.

Italienii pregătesc o prăjitură tradițională numită „Colomba”, un cozonac în formă de porumbel, care reprezintă un simbol al veștilor bune. În Spania, de pe masa de Paște nu lipsește „Mona”, o prăjitură ca un cozonac peste care se pun ouă colorate înainte de a fi băgat la cuptor.

Citește și: Cum se calculează data Paștelui. De ce Paștele catolic și cel ortodox pică în zile diferite

De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la zile diferite

În trecut, Biserica Apuseană și cea Răsăriteană sărbătoreau Învierea lui Iisus Hristos la aceeași dată. Cu toate acestea, Biserica Creștină a fost împărțită în două după Marea Schismă din anul 1054. Prin urmare, Biserica Apuseană se afla sub autoritatea papei, iar cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

De asemenea, în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian, cel pe stil vechi, din cauza unor erori față de calendarul astronomic, astfel făcându-se trecerea la calendarul modern.

Bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană și au păstrat în continuare calendarul iulian. Odată cu trecerea timpului, diferența dintre cele două calendare a continuat să crească. După anul 1900, această diferență a ajuns să fie de 13 zile.