Secretarul general al NATO, apel disperat către toate țările occidentale. Ce trebuie să facă de urgență: „Putin vrea mai mult război”

Recentele acțiuni europene îndreptate împotriva liderului de la Kremlin, cum era de așteptat, au avut ecouri și răspunsuri pe măsură din partea Rusiei. Mandatul european de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin a generat noi conflicte verbale între Occident și Moscova, iar Secretarul general al NATO a transmis un apel disperat către toate țările occidentale, concluzia oficialului fiind că „Putin vrea mai mult război„.

Secretarul general al NATO spune că Occidentul trebuie să se pregătească să sprijine Ucraina într-un război lung

Într-un interviu acordat publicației The Guardian, în lumina recentelor mutări de trupe din Ucraina, Secretarul gereral NATO Jens Stoltenberg, care se retrage la sfârșitul acestui an, spune că Putin este angajat într-un război de uzură și că nu va ceda presiunilor occidentale de a trece la negocierile de pace:

„Vladimir Putin nu are planuri imediate de pace în Ucraina și, prin urmare, Occidentul trebuie să se pregătească pentru a furniza ajutor letal Kievului pentru mult timp de acum încolo. Președintele rus este implicat într-un război de uzură.

Luptele aprige, care se concentrează în prezent în jurul Bakhmut, în estul Ucrainei, demonstrează că Rusia este dispusă să trimită mii și mii de soldați în plus, să facă multe victime pentru câștiguri minime”, a declarat Secretarul general al NATO pentru The Guardian.

Efectele emiterii mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Mandatele Curții Penale Internaționale pentru Putin și comisarul copiilor săi nu sunt recunoscute de Rusia, dar trimit un semnal oficialilor de la Moscova. Instanța Curții Penale Internaționale a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Alekseyevna Lvova-Belova, în legătură cu deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia, unde mulți au fost adoptați de familii rusești.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Deportarea forțată a populațiilor este recunoscută ca infracțiune în conformitate cu Statutul de la Roma, care a instituit Curtea, iar Rusia a fost semnatară a statutului de la Roma, dar s-a retras în 2016, afirmând că nu recunoaște jurisdicția instanței.

Deși Ucraina nu este ea însăși semnatară a tribunalului de la Haga, a acordat CPI competența de a investiga crimele de război comise pe teritoriul său. Patru vizite ale procurorului-șef al CPI, Karim Khan, în cursul anului trecut, au dus la o hotărâre potrivit căreia „există motive rezonabile de a crede că Putin poartă răspundere penală individuală” pentru răpirile de copii.

Un prim ecou a venit din Germania, autoritățile de aici declarând că vor pune în aplicare mandatul dacă Vladimir Putin ar ajunge în Germania, iar efectul acestor declarații au venit imediat de la Moscova, prin intermediul declarațiilor făcute de Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse:

„Să ne imaginăm – e clar că aceasta este o situație care nu se va întâmpla niciodată, da – dar, totuși, să ne imaginăm că s-a adeverit. Actualul șef al unui stat nuclear a ajuns pe teritoriul, să zicem, al Germaniei și a fost arestat.

Ce este aceasta? O declarație de război împotriva Federației Ruse! Și în acest caz, toate rachetele noastre vor zbura către Bundestag, către cancelar și așa mai departe. Decizia CPI creează un potențial negativ colosal.

Avem deja relații foarte proaste cu lumea occidentală, ei bine, probabil că nu au fost mai rele în toată istoria. Chiar și la momentul când Churchill a ținut discursul de la Fulton, erau mai bine.”; a declarat Dmitri Medvedev.

Vezi și: Dmitri Medvedev, o nouă amenințare explozivă care îngrijorează Occidentul. Ce deține Rusia în aceste momente: „Adversarii ar fi dezamăgiți”

În același timp, noile informații din zonele de conflict arată o comasare și mai mare a trupelor rusești pe teritoriul ucrainean, ceea ce l-a detarminat pe Secretarul general al NATO a transmis un apel disperat către toate țările occidentale.

Jens Stoltenberg dorește cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB

Conform înaltului oficial NATO, prin urmare, SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și alte state occidentale au trebuit să fie pregătite să sprijine Ucraina cu arme, muniție și piese de schimb pentru o perioadă lungă de timp. „Nevoia va continua să existe, pentru că acesta este un război de uzură; este vorba despre capacitatea industrială de a susține sprijinul”, a mai declarat secretarul general.

În prezent, lupta este atât de intensă încât utilizarea de către Ucraina a obuzelor de artilerie, între 4.000 și 7.000 pe zi față de 20.000 ale Rusiei, depășește producția occidentală. „Rata actuală a cheltuielilor cu muniția este mai mare decât rata actuală de producție”, a declarat Stoltenberg, deși noile contracte înseamnă că acest lucru se schimbă.

La începutul acestei săptămâni, membrii UE au convenit să furnizeze Ucrainei un milion de cartușe, suficient pentru aproximativ șase luni. Dar, în perspectiva a ceea ce se așteaptă să fie ultimul său summit, Stoltenberg a declarat că dorește ca membrii NATO să fie pregătiți să cheltuiască mai mult pentru a inversa invazia Rusiei.

Raportul anual al NATO, publicat recent, a recunoscut că doar șapte din cele 30 de state membre, SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia și țările baltice, au îndeplinit obiectivul actual de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB în 2022. Franța, cu 1,89%, și Germania, cu 1,49%, nu au reușit să atingă acest nivel, deși ambele s-au angajat să le crească.