Mărțișorul este realizat dintr-un șnur bicolor, iar de cele mai multe ori este roșu și alb. Potrivit tradițiilor, cele două culori au o semnificație foarte importantă, dezvăluind cum au apărut primii vestitori ai primăverii. Care este semnificația mărțișorului și cum arată cel mai vechi mărțișor din România, aflați în rândurile următoare.
Tradiția mărțișorului datează de sute de ani, iar potrivit cercetătorilor arheologice efectuate în țara noastră, s-au descoperit amulete care seamănă cu mărțișoarele vechi de circa 8.000 de ani. Acestea au pietricele perforate în culorile alb și roșu și erau purtate la gât sub formă de coliere.
Cu toate acestea, cel mai vechi mărțișor din România datează din anul 1879 și are forma unei inimi din argint. Cel care se află în posesia celui mai vechi mărțișor din România este Iustin Zegrea, colecționar și anticar din București.
Un alt mărțișor vechi și foarte valoros pe care bărbatul îl are în colecție datează din anul 1898. Este vorba despre un mărțișor care are forma unei rândunici în zbor. Experții au evaluat obiectul de colecție, în urmă cu cinci ani, la suma de aproximativ 300 de lei.
„Astfel de obiecte sunt foarte rare, trebuie să le cauţi ani întregi. Rândunica în zbor este unicat. Nu ştiu cui a aparţinut şi nici nu am de gând să ţes o poveste fantastică pe marginea ei. O am de la un colecţionar”, a povestit Iustin pentru adevărul.ro.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Mărțișor. Ce este interzis să faci pe 1 martie
Conform legendelor, cele două culori au fost alese deoarece roșul era asimilat cu sângele, făcând referire la ritualurile de sacrificiu care erau practicate la începutul primăverii, iar albul simbolizează puritatea zăpezii.
De asemenea, ziua de mărțișor are două legende cunoscute și astăzi. Potrivit uneia dintre acestea, se spune că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze Pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri. Însă, un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu pentru a recupera Soarele.
În timpul lupte, viteazul a fost rănit, iar sângele său s-a scurs pe zăpada albă. După ce s-a topit zăpada, în locul în care a curs sângele au răsărit ghiocei, numiți acum vestitorii primăverii.
O altă legendă spune că Primăvara, în timp ce se plimba la marginea pădurii, a văzut un ghiocel plin de zăpadă, așa că a hotărât să îndepărteze zăpada de pe el pentru a-l ajuta să crească.
Însă, Iarna a văzut acest lucru și a hotărât să trimită ger și zăpadă, iar ghiocelul a înghețat. Cu toate acestea, Primăvara a vrut să-i țină de cald ghiocelului cu mâinile, însă s-a rănit la un deget și au curs câteva picături de sânge peste ghiocel și pentru zăpada din jurul acestuia. Din fericire, ghiocelul și-a revenit, iar Primăvara a învins Iarna.
Citește și: Obiceiuri şi tradiţii de 1 martie 2022. Unde se poartă, de fapt, mărţişorul
Potrivit tradițiilor, pe data de 1 Martie nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să stai supărat, pentru că riști să rămâi așa până la venirea toamnei. De asemenea, mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi după ce nu mai este purtat, deoarece acest lucru îți va aduce ghinion.
În Moldova, de 1 Martie fetele sunt cele care dăruiesc mărțișoare bărbaților, iar aceștia oferă mărțișoare fetelor pe data de 8 martie. În zona Dobrogei, mărțișorul este purtat până la venirea berzelor, apoi este aruncat spre cer pentru a avea noroc.
În Banat, fetele se spală cu zăpadă în dimineața zilei de 1 Martie, iar în Transilvania mărțișorul este purtat doar în primele două săptămâni ale lunii. Mai apoi, el este atârnat la uși, ferestre sau de coarnele animalelor domestice pentru a alunga spiritele rele.