Fenomenul de la Marea Neagră care ar putea fi produs de un cutremur masiv. Ar distruge zeci de localităţi

Cutremurele care au zguduit Turcia aduc în atenție tot feluri de scenarii și pentru țara noastră. Acum, specialiștii au dezvăluit care ar putea fi fenomenul de la Marea Neagră care ar putea fi produs de un cutremur masiv. Ar distruge zeci de localităţi.

Un fenomen periculos ar putea să apară în Marea Neagră în cazul unui cutremur. Ar fi devastator

Cutremurele care au avut loc în zona de litoral a țării noastre au produs schimbări ale reliefului costier. Astfel, din cauza morfologiei fundului Mării Negre, un cutremur puternic ar putea avea efecte devastatoare.

În arhive se precizează că mai multe valuri înalte ar fi distrus așezări întregi din vechiul Tomis. De asemenea, tot pe seama unui tsunami este pusă și distrugerea Cetății Callatis.

Cum arăta Catrinel Sandu acum 25 de ani, când era iubita lui Lucian Viziru. Transformarea divei e vizibilă, nu o recunoști

Ce meserie are la bază Gabriela Lucuțar. Din ce-și câștiga banii înainte de a deveni Regina Întunericului

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Dobrogea ar fi fost devastată de mai multe seisme

De-a lungul miilor de ani, Dobrogea ar fi fost devastată de mai multe seisme, care ar fi produs și tsunami de intensitate mai mică sau mai mare.

Însă, cel mai devastator cutremur care s-a produs în Dobrogea a avut loc în luna martie a anului 1901. Cutremurul a distrus sate întregi de la malul Mării Negre şi a provocat un tsunami de peste cinci metri înălţime.

Ce magnitudine a avut cutremurul din 1901

Cutremurul din 1901, a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, scriau Petre Alexandrescu şi A. Balreş în Revista Pontica, și nu mai puţin de 37 de replici. Seismul, care a avut epicentrul în zona Şabla – Cavarna, a pus la pîmânt sate întregi de pe malul Mării Negre.

Dobrogea de Sud este o zonă cu seismicitate mare comparat cu ţinuturile din Nord. Aici s-au produs 88% din numărul total al cutremurelor care se cunosc. De asemenea, au fost menţionate 170 de cutremure în întreaga Dobroge până în 1929. Doar în sudul Dobrogei se concentrează 117 focare, dintre care 76% în zona Şabla-Capul Caliacra.

Cutremur de magnitudine 9 în România

Cutremurul care s-a produs 14 octombrie 1892 a avut o magnitudne de 9 în zona epicentrală, fiind resimțit la Cavarna‐Şabla, Constanța, Babadag și Tulcea.

Cutremurul a provocat la Constanța scufundarea cu 10 metri sub nivelul terenului alăturat a unei porțiuni de 500 metri lungime, situată între Biserica Greacă  şi cazarma infanteriei. Cutremurul de atunci a fost resimțit în Delta Dunării, „mai ales la Sulina, Isaccea, Tulcea”, sounându-se că „Epicentrul acestui cutremur a fost Lacul Sinoe”, după cum scria Petre Alexandrescu în Revista Pontice.

Mărturiile vremii pomenesc şi de un cutremur care a distrus cetăţile bizantine în secolul I şi Dionysopolis în anul 543.

În Marea Neagră se pot produce valuri seismice

Profesor doctor Gheorghe Mărmureanu, fost director al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a spus, de fiecare dată, că în Marea Neagră se pot produce valuri seismice. Gheorghe Mărmureanu spune că activitatea seismică de la Şabla ar putea provoca un nou tsunami în Marea Neagră.

Pericolul este cu atât mai puternic cu cât în Marea Neagră se știe faptul că există depozite imense de hidrogen şi de acid sulfuric.

Ce se află în Marea Neagră, la 200 de metri adâncime

Nu în ultimul rând, specialiştii de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ informează că la adâncimi de peste 200 de metri în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat.

Acesta este un gaz dizolvat în apele Mării Negre, care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb și sulfura de fier.

După această adâncime, nu mai există viaţă. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un astfel de mediu, fără oxigen,  sunt doar bacteriile.