Unul dintre cele mai valoroase simboluri prezente la ceremonia de creștinare a unui copil este lumânarea de botez. În general aceasta este făcută din ceară naturală. Părinții trebuie să o păstreze cu grijă și să o folosească numai în momentele cu adevărat speciale din viața copilului lor. Legat de acesta există o serie de tradiții și obiceiuri. Iată așadar, în rândurile de mai jos, ce este bine să faci cu lumânarea de la botez, potrivit acestora.
Un simbol al călăuzirii spirituale este lumânarea de la botez. Aceasta reprezintă lumina lu Hristos, care coboară asupra tuturor persoanelor care se află în biserică în acel moment, începând cu sufletul copilului proaspăt creștinat, părinții și nașii acestuia.
Se spune că lumânare sfințită îi arată calea luminată și trezește sufletul noului creștin. Deoarece este sfințită, se mai spune că lumânarea are harul de a alunga și de a alina durerea. Din acest motiv ea este adesea utilizată la diverse ritualuri binefăcătoare.
Legat de lumânarea de la botez există numeroase tradiții și superstiții. Potrivit uneia dintre ele, în timp ce copilul nou botezat se împărtășește, se obișnuiește să se aprindă lumânarea de botez.
Curățenia și puritatea albinelor sunt simbolizate astfel. Acestea sunt adevărate modele pentru noul credincios și precum lucrează acestea în comuniune și aproape fără oprire, la fel trebuie să lucreze și el, pentru mântuire, pe tot parcursul vieții sale, ca parte integrată a trupului bisericii.
Când se dă masa în cinstea copilului, se poate folosi lumânarea de la botez, pentru a o lumina. După eveniment, lumânarea se poate duce la biserică, pentru a fi utilizată în confecționarea de noi lumânări.
O altă utilizare a lumânării de la botez este aceea de a o aprinde ca lumină în casă, la timp de nevoie sau de bucurie. Din bătrâni se spune că această lumânare era aprinsă ori de câte ori era copilul bolnav, de către mama sau nașa acestuia. Lumânarea de la botez trebuie păstrată într-o cutie pentru a putea fi folosită pe parcursul copilăriei. Ea trebuie să fie învelită într-o pânză albă din bumbac, care să aibă ramuri de busuioc sfințit, pentru a rezista mai mult timp.
Tradițiile și superstițiile spun că există o legătură între lungimea lumânării și a modului în care ea arde sau crijmei (pânza în care se înfășoară copilul imediat după ce a fost botezat) și cea a vieții.
Trebuie menționat faptul că țin mai mult de magie aceste credințe care nu au nici o logică spirituală. Drept urmare, ideile care desconsideră libertatea omului nu sunt aprobate de biserică. Mai mult de atât, acestea ar trebui privite ca fiind străine de duhul realității și al Ortodoxiei și periculoase.
Citește și De ce se aprind lumânări când oamenii mor, de fapt. De ce trebuie să le ții la căpătâiul lor
Lumina lumânării de la botez, reprezintă victoria milosteniei și a iubirii asupra credinței, potrivit spuselor din popor. Această lumină este purtătoare de noroc și un dar neprețuit fiind o frântură din lumina cerească.
Lumânarea nu ar trebui să lipsească din ritualul religios, la fel cum nici un copil nu ar trebuie să rămână nebotezat. De-a lungul vieții copilului această lumânare este privită ca o pavăză. Tot datinile reliefează că pe lumea cealaltă, unde este întuneric tot timpul, lumina acestei lumânări este văzută de nași, care îi călăuzește către Împărăția Domnului.