Efectele statului la soare: la ce pericole te expui

Medici și alți specialiști au avertizat, de-a lungul timpului, că statul îndelungat la soare nu-i bun. Razele ultraviolete pot duce la dezvoltarea unui număr mare de afecțiuni și, în cel mai rău caz, la cancer de piele.

Imediat ce se termină iarna asta prelungită, o să visezi la plaje, soare, bronz. Razele ultraviolete, care vin la pachet cu statul sub căldura soarelui, prezintă însă numeroase probleme la care să fii atent. Efectele asupra pielii sunt cât se poate de distructive. Chiar dacă, în primă fază sunt imperceptibile.

Pericolele statului la soare și de ce să te protejezi cu cremă

Bryan Harris, de la Clinica de Dermatologie Lehman, a explicat că mai bun prieten al pielii pe timp de vară ar trebui să fie crema de protecție. Nu e suficient să o folosești, ci trebuie să ai în vedere și o anumită cantitate și tehnică de aplicare.

Mesajul lui Călin Georgescu pentru toți românii, după ce a câștigat alegerile parțiale: ”De aici a început...

Ce a postat Dana Budeanu, după ce Marcel Ciolacu a pierdut turul I al alegerilor prezidențiale

Fiica Elenei Lasconi, REACȚIE TRANȘANTĂ! ”Eu și mama...”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Pentru a şti ce protecţie să alegi când te așezi la o ședință de bronzat, este important să cunoști misterul din spatele etichetelor aflate pe produsele de protecţie solară.

Nu toate produsele destinate expunerii la soare oferă protecţie integrală UVA/UVB, motiv pentru care trebuie să le alegeţi doar pe acelea cu filtru complet sau, obligatoriu, cu filtru UVA.

Razele ultraviolete de tip A sunt considerate cele mai periculoase. Ajung în proporţie de 100% la suprafaţa Pământului şi au puterea de a afecta straturile inferioare ale dermului. Pot duce la îmbătrânirea prematură a pielii, la apariţia ridurilor şi la pierderea elasticităţii.

Nu departe de acestea sunt şi razele ultraviolete de tip B. Contactul lor cu pielea provoacă arsuri în straturile superioare. Ambele tipuri de radiaţii afectează structura celulară şi conduc la apariţia cancerului de piele.

Cât despre eficiența cremelor, un SPF mai mare înseamnă o protecţie mai ridicată împotriva radiaţiilor solare. De obicei, un SPF mai mic de 50 nu asigură şi protecţie UVA.

Un produs cu SPF mai mic de 20 este aproape inutil. SPF trebuie ales în funcţie de tipul de piele. Astfel, persoanele cu piele deschisă la culoare trebuie să pornească de la SPF 50 sau SPF 50 plus în primele zile de plajă şi să coboare către un SPF 30 ulterior, dar nu mai mic.

Persoanele cu pielea măslinie sau mai închisă la culoare pot folosi produse cu SPF 30.

Specialiștii recomandă cremele şi loţiunile în defavoarea uleiurilor şi a spray-urilor, deoarece acestea acoperă mult mai bine pielea. Când cumperi produse de protecție solară, trebuie să verificăm dacă acestea conțin: glicerină (hidratează), tocoferol, pantenol (hidratează și hrănesc pielea), antioxidanți și betacaroten (neutralizează radicalii liberi).

Harris recomandă să aplici crema cu 30 de minute înainte de a ieși din casă, iar cât timp suntem pe plajă sau la piscină, să reaplicăm la fiecare două ore (maximum). E de preferat să ăncercăm, de asemenea, să stăm la umbră între ora 10:00 și ora 16:00, pentru că în acel interval razele sunt foarte intense. De asemenea, nu trebuie să ne uităm acasă pălăria și ochelarii de soare.

Cât de periculoase sunt razele ultraviolete și după expunerea la soare

Experți de Yale au ajuns la concluzia că ultravioletele cauzează prejudicii pielii chiar și după ce expunerea la soare încetează. Expunerea la razele UV poate cauza alterări ale ADN-ului în toate tipurile de celule ale pielii.

Acest lucru se întâmplă inclusiv la nivelul melanocitelor, celulele care secretă melanina, pigmentul pielii. Alterarea melanocitelor reprezintă o cauză majoră a cancerului de piele. În trecut, specialiștii credeau că melanina protejează pielea de efectele nocive ale radiațiilor. Ulterior, s-a descoperit că nu e atât de eficientă.

Douglas E. Brash, expert în dermatologie la Yale, a expus pentru prima oară melanocite umane și melanocite prelevate de la șoareci la radiațiile unei lămpi cu ultraviolete.

Razele au generat apariția unui defect la nivelul structurii ADN, adică apariția unui dimer de ciclobutan (formarea unei legături covalente între două baze vecine de pe același lanț ADN, care face imposibilă citirea corectă a ADN-ului). Melanocitele nu au prezentat acest efect doar în momentul expunerii la razele UV, ci și ore întregi după expunere.

Sanjay Premi, un alt expert colaborator al lui Brash, a descoperit că razele UV activează două enzime care excită un electron din molecula de melanină. Energia generată în urma acestui proces este transferată ADN-ului inclusiv după terminarea expunerii la UV.