Lovitura pe care Zelenski o dă României. Mulți se vor enerva după această veste

În țara vecină la granița de nord, Ucraina, în urmă cu 5 ani se adopta o lege controversată. Este vorba de Legea minorităților care îngrădea drepturile acestora de a învăța în limba maternă. Pe teritoriul ucrainean, a doua ca mărime, comunitatea românească a avut și are de suferit, de pe urma acestei legi. Dar, odată cu presiunea invaziei ruse, Zelenski observa ajutorul acordat de România locuitorilor ucraineni fugiți din calea războiului și făcea promisiuni, public. Dar, iată că vine lovitura pe care Zelenski o dă României. Mulți se vor enerva după această veste, de fapt o promisiune neonorată de președintele ucrainean.

Românii din Ucraina și presiunea autorităților

La ultimul recensământ oficial, din 2001, pe teritoriul Ucrainei locuiau 151.000 de români. Atât în perioada sovietciă, cât și după 1990, minoritatea română de aici a trăit adevărate drame, ca urmare a presiunilor puse de autorități.

Biserici arse, români amenințați că vorbeau în limb alor, case devastate, școli închise. Cam asta a fost realitatea românilor de aici în toți acești ani. Și ca totul să ia și o mai mare amploare, vine anul 2017. Petro Poroshenko, președintele Ucrainei la acel moment, lua decizia șocantă de a promulga o nou lege a minorităților.

Imagini sfâșietoare cu Florin Piersic după ce s-a retras la mănăstire: Mi se rupe sufletul să-l văd așa...

Cum arăta în tinerețe Monica Tatoiu. Imagini nemaivăzute cu celebra femeie de afaceri

Anastasia Lazariuc, de nerecunoscut! Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Era vorba de un proiect de lege controversat care face din ucraineană limba de studiu obligatorie în școlile de stat începând cu clasa a cincea. Petro Poroșenko semna măsura pe 25 septembrie 2017, după zile întregi de critici, în special din partea minorităților etnice din Ucraina.

În primă fază, proiectul de lege nu interzicea predarea altor limbi și că elevii puteau învăța în continuare limba maternă ca materie separată. Dar, la câteva zile, Poroșenko vota amendamentul prin care acest aspect era cu totul eliminat.

Cu alte cuvinte, inclusiv minoritatea română, nu mai avea voie să aibă clase cu predare în limba maternă, decât în ucraineană. Imediat după anunțul promulgării noilor amendamente, Ministerul Afacerilor Externe Român avea o primă reacție.

Într-un comunicat anunța că va continua demersurile pe lângă autoritățile internaționale pentru a semnala impactul negativ al modificărilor legislative din domeniul Educației din Ucraina. MInistrul de la acel moment solicita Ucrainei să adopte toate măsurile necesare pentru ca românii să învețe în limba maternă.

„Ministerul Afacerilor Externe regretă faptul că, în pofida tuturor demersurilor autorităților române pe lângă partea ucraineană, care au semnalat faptul că Legea Educației în forma actuală diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității române, președintele Ucrainei a promulgat, la 25 septembrie, actul normativ”, arăta un comunicat al MAE de la acel moment, conform AGERPRES.

Un nou președinte, Volodmir Zelenski, noi promisiuni, și presiunea războiului

La doi ani de la acest moment, în urma alegerilor prezidențiale, prelua cu un vot zdrobitor funcția, Volodimir Zelenski. În prima parte a mandatului, noul președinte Zelenski nu dădea semne că ar dori vreo schimbare privind legea votată în 2017. Și totul a mers așa, în continuare, iar Zelenski a tăcut din gură.

Dar, pe 24 februarie Ucraina avea să cunoască din nou ce înseamnă războiul. Vladimir Putin lua decizia de a invada Ucraina, iar locuitorii statului au fugit care-încotro. Mulți refugiați ucraineni au trecut granția spre România. Populația civilă, autorități locale și centrale au întins o mână de ajutor refugiaților, neținând cont de contrele politice dintre România și Ucraina.

Discurs fără minoritatea română

Un episod, uitat rapid de opinia publică internațională, a fost discursul lui Zelenski din 26 februarie. În timpul discursului, în ceea ce el a numit „Ziua Unității”, Zelenski a menționat toate minoritățile, exceptând una singură, cea română. Ulterior, sub presiunea gloanțelor rusești, Volodimir Zelenski a apelat la conștiința politicienilor români.

În aprilie 2022, Zelenski cerea Parlamentului României să-l ajute în demersurile sale către Occident și nu numai. La momentul discursului său, președintele ucrainean făcea o promisiune legată de minoritatea română și referitor la legea emisă în 2017.

„De îndată ce situația va permite, vreau să lansez un dialog cu dumneavoastră asupra unui nou acord atotcuprinzător care să garanteze protecția absolută și dezvoltarea cuprinzătoare a minorităților noastre naționale – comunității ucrainene din România și comunității române din Ucraina.”, afirma Zelenski, în discursul său în Parlamentul României.

Lovitura pe care Zelenski o dă României! Promisiuni încălcate și o nouă lege votată

Posibil sub euforia vizitei sale la Washington, sau din alte motive știute doar de el, Zelenski a uitat de promisiuni și a acceptat votarea ueni noi legi a minorităților. Conform informațiilor, Parlamentul ucrainean a votat o nouă lege care limitează și mai mult accesul la educație în limba maternă.

O justificare ar fi existența minorității ruse, care de altfel este și cea mai mare. Cu toate astea, nu exclude absolut deloc încălcarea unor promisiuni, făcute oficial, de către președintele ucrainean Zelenski.

De altfel o primă reacție pe acestea nouă lege a avut-o președintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor țării din Camera Deputaților, Gigel Știrbu:

„Pentru mine este o dezamăgire pentru că în urma discursului pe care președintele Zelenski l-a adresat plenului Parlamentului României în urmă cu câteva luni, acesta a lăsat să se înțeleagă că minoritatea românească va reveni la ceea ce este conferit prin Constituția Ucrainei, iar minoritățile vor avea dreptul să aibă învățământ în limba maternă la toate materiile, mai puțin, firește la limba și literatura ucraineană”, a spus Gigel Știrbu.

În acest context, extrem de sumbru și volatil, se pare că o promisiune a unui șef de stat a ajuns să fie doar una deșartă!