Revelion 2023, tradiții și obiceiuri. Anul Nou este una dintre cele mai așteptate și celebrate sărbători de la noi. Majoritatea dintre noi așteptăm cu sufletul la gură obiceiurile aferente acestui eveniment, dar și petrecerea dintre ani, la care îi avem alături pe cei dragi. De Anul Nou, românii respectă o sumedenie de superstiții, pentru a avea noroc tot anul.
Intrarea în noul an este cea mai veche sărbătoare din lume și este marcată de tot felul de obiceiuri, despre care se spune că, dacă sunt respectate pas cu pas, aduc prosperitate și sănătate anul următor. Petrecerea de Revelion are loc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie și este celebrată pe tot globul.
De regulă, trecerea într-un nou an este însoţită de obiceiuri și tradiții vechi. Acestea sunt respectate mai mult în zonele rurale, acolo unde oamenii încă respectă an de an anumite semnificații străvechi.
Vezi și Care este semnificația vâscului. De ce este bine să îl ai în casă de Revelion
Revelion 2023, tradiții și obiceiuri. Se spune că Anul Nou este bine să te prindă cu haine noi, de preferat de culoare roșii, care semnifică veselia și dragostea.
La cumpăna dintre ani este bine să ai în buzunar bani și să îți pui o dorință la miezul nopții. Totodată, pe 31 decembrie este musai ca în fiecare casă să existe măcar o crenguţă de vâsc.
O tradiție veche spune că vâscul aduce noroc anul viitor. În plus, dacă vâscul este așezat sub o icoană, va spori șansele de a avea mai multă liniște sufletească.
Revelion 2023, tradiții și obiceiuri. Printre cele mai frumoase obiceiuri ale românilor de Anul Nou se numără colindul.
În diverse zone ale țării se strâng cete de colindători formate din băieți și fete, care merg din casă în casă pentru a le ura oamenilor un an mai bun.
Vezi Moneda pe care să o ai la tine de Revelion. Așa vei avea mare noroc la bani în 2023
Tot de Anul Nou, un alt obicei românesc îl constituie mersul cu sorcova. Încă din antichitate, copiii se strângeau în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun
De regulă, sorcova este decorată de fiecare copil după bunul plac, însă cea mai tradițională sorcovă este cea confecționată din flori și hârtie colorată. După ce sorcovesc oamenii, copiii primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.
Și Umblatul cu Capra se ține, de regulă, de la Crăciun până la Revelion. În Muntenia și Oltenia, capra mai este numită „brezaia”, datorită înfățișării pestriţe a măştii. Acest obicei se practică cel mai mult de Anul Nou.
Capra se confecționează dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.
Experții susțin că dansul caprei este întâlnit în satele românești înainte de trecerea în Anul Nou și se trage de la ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.
Noaptea dintre Ani trebuie petrecută cu mult zgomot, pentru că în acest fel alungi spiritele rele.
De Revelion este bine să purtați ceva roșu, pentru mai mult noroc în anul următor.
Se mai spune că prima persoană care vă bate la uşă în prima zi din an trebuie primită în casă, pentru că se spune că ar fi bine ca un om să intre, nu să iasă primul din locuinţă. Pe masa festivă este bine să se regăsească o ramură de vâsc.
Tradiția spune că prima persoană trebuie să fie un bărbat brunet, pentru că aduce noroc și spor familiei respective.
De Revelion este bine să aveți locuința curată, geamurile și ușile să fie deschise, și să aprindeți o lumânare pe care să o ardeți toată noaptea.