Ce pedepse ar putea primi românii dacă accesează site-uri teroriste

Site-urile cu conținut propagandistic, precum cele ale ISIS, te pot trimite la închisoare, dacă intri pe lista neagră a autorităților. Același lucru se va întâmpla și cu românii care vor căuta informații despre fabricarea sau folosirea explozibililor, a bombelor artizanale sau a substanţelor nocive.

Acest proiect de act normativ, care va modifica și completa Legea nr. 535/2004 este soluția Guvernului de a combate terorismul. Proiectul este pus în dezbatere publică de Ministerul de Interne.

Accesarea site-urilor jihadiste te pot duce la închisoare

Potrivit proiectului de lege, aceasta are rolul de a opri fenomenul de  „accesare în mod repetat a materialelor de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare,” se artă în proiectul de lege. Așadar, accesarea site-urilor jihadiste, te pot duce la trei ani de închisoare.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Însă, legea prevede și o excepție pentru persoanele care se accsează site-uri de propagandă teroristă în interes de serviciu, nu vor fi trase la răspundere. Se presupene, ofițerii specializați vor ști să clarifice situația, pentru ca oamenii nevinovați să nu fie condamnați. Astfel, „nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1), dacă este săvârşită în scopuri ştiinţifice sau academice”.

Pedeapsa impensă aplicată pentru întrebări de genul: „Cum se fabrică o bombă?”

Dacă cei care accesează site-uri teroriste din curiozitate primesc până la trei ani de închisoare, cei care primesc și documente sau se documentează despre folosirea explozibililor, pot primi până la 12 ani de închisoare. În aceeași categorie intră și căutarea informațiilor despre arme de foc, despre bombe artizanale sau despre substanţe nocive sau periculoase. Se subînțelege că și cei care vor căuata „metode prin care pot comite un act terorist”, vor fi aspru pedepsiți.

„Persoanele care se încadrează la acest articol sunt pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între cinci şi 12 ani de închisoare. Este vorba de aceeaşi pedepsă ca şi în cazul celor care deţin, realizează sau transportă materiale sau dispozitive explozive. Nici cei care fac propagandă teroristă nu sunt uitaţi de iniţiatorii modificării legislative. Astfel, în document se arată că „promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani,” potrivit proiectului de lege.

Metodă de reducere a site-urilor propagandistice de pe Internet

Proiectul de lege prevede și reglementări pentru site-urile de propagandă islamistă. Astfel, autoritățile pot elimina sau bloca conținutul unuui site online, care face apel la terorism. Însă, potrovit specialiștilor IT, acest lucru este difici de relizat, deoarece „eliminarea la sursă a conţinutului online de natura celui menţionat mai sus se poate dovedi dificilă atunci când acesta este încărcat pe serverele de pe teritoriul unor state terţe”, spun specialiștii IT.

„Pentru aceste cazuri, reglemetarea prevede că autorităţile vor avea putea opta pentru blocarea accesului din România la aceste documente. Fiecare măsură de acest gen se va lua în urma unei decizii motivate a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în baza solicitărilor argumentate ale autorităţii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului (SRI), ale procurorilor sau judecătorilor”, se mai arată în actul normativ.