Dezastru pentru Vladimir Putin după 6 luni de război în Ucraina. Ce obiective au fost atinse, de fapt

Rusia vrea să pară invincibilă, după șase luni de război cu Ucraina. Vladimir Putin nu dă înapoi cu planurile sale de „denazificare” și „demilitarizare” a țării vecine, deși bătălia s-a dovedit un dezastru pentru Kremlin. Câte dintre obiectivele Moscovei au fost atinse până acum? Iată ce spune un expert militar despre strategiile dictatorului rus.

Obiectivele lui Putin în Ucraina

Oprirea expansiunii alianței NATO în coasta Federației Ruse, a livrărilor de arme către Ucraina, „denazificarea” și „demilitarizarea” țării vecine se numără printre obiectivele anunțate de președintele Vladimir Putin în dimineața zilei de 24 februarie, pentru „operațiunea militară specială” care s-a dovedit un dezastru pentru Moscova.

Pentru a vedea cât de mult succes au avut rușii până acum, merită să comparăm motivele date de Putin pentru invadarea Ucrainei cu ceea ce a urmat declanșării „operațiunii militare speciale”, subliniază profesoara Ruth Deyermond din cadrul Departamentului de Război al King’s College din Londra.

Unde va fi zăpadă de Crăciun, în România. Pericolul ascuns în aceste zone

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Un expert militar rupe tăcerea

Discursul ținut de liderul de la Kremlin în februarie enumera mai multe considerente pentru declanșarea conflictului cu Ucraina. Primul fusese oprirea extinderii NATO și diminuarea prezenței militare a alianței pe flancul său de est.

„Obiectivul legat de expansiunea NATO nu avea prea mult sens la momentul respectiv, întrucât nu exista nicio perspectivă semnificativă ca Ucraina să se alăture NATO, după cum știa toată lumea”, spune Deyermond.

Operațiunea militară a Rusiei, în impas?

Celălalt scop legat de blocul occidental militar – obținerea unei retrageri a NATO din țările aflate în estul Europei, așa cum ceruse Kremlinul în „garanțiile de securitate” pretinse Occidentului, nu a ieșit nici el prea bine pentru Rusia. Apoi au existat două obiective specifice enunțate de Vladimir Putin privind poziția geopolitică și de securitate a Ucrainei: stoparea transformării acesteia într-un teritoriu „anti-rus” și oprirea livrărilor de armament către Kiev.

Specialista britanică susține că este greu de imaginat cum Ucraina ar fi putut deveni mai „anti-Rusia” decât este în prezent, după șase luni de lupte grele, distrugeri masive și crime de război.

„În ceea ce privește oprirea NATO din a furniza arme Ucrainei, evident că există arme pe care Ucraina le-ar dori, dar nu le-a primit din cauza temerilor legate de o escaladare. Dar nu sunt sigură că asta va fi o consolare prea mare pentru guvernul rus, dată fiind anvergura uluitoare de ajutor militar occidental primit de Kiev”, afirmă Ruth Deyermond.

„Minciună dezgustătoare”

Referitor la „denazificarea” și demilitarizarea Ucrainei, experta în război spune că primul obiectiv a fost o „minciună dezgustătoare” de la bun început: „Ultimele șase luni de crime împotriva umanității comise de ruși, acțiuni și retorică cu caracter de genocid, precum și trecerea rapidă pe plan intern la ceva care seamănă foarte mult cu fascismul fac acest obiectiv să semene cu o proiecție”.

Dincolo de dorințele explicite trasate de președintele Vladimir Putin pentru invazia Ucrainei, interesele naționale generale ale Rusiei au fost și ele grav afectate de „operațiunea militară specială”.