Ce efecte are războiul din Ucraina asupra țărilor din UE în iarna lui 2022. Se întâmplă peste câteva luni

Ce efecte are războiul din Ucraina asupra țărilor din UE în iarna lui 2022? Din 24 februarie, când Putin a decis invadarea Ucrainei, Europa nu a mai fost la fel. Au fost și sunt pierderi de vieți omenești, în mod absurd. Criza alimentelor și a gazelor a pus stăpânire pe tot bătrânul continent. Dependența Europei de gazele rusești a devenit o monedă reală de schimb, în afară de alte interese comerciale invizibile. Cele două state beligerante au dovedit, fiecare în parte, ce înseamnă dependența de producțiile proprii, dar și lenea și delăsarea Europei. Ce efecte are războiul din Ucraina asupra țărilor din UE în iarna lui 2022? Răspunsul este vizibil. Astăzi, la 6 luni de la declanșarea conflictului, se vorbește de raționalizarea alimentelor de bază, dar și a gazelor în UE. Este o situație fără precedent, de la înființarea UE, în 1993 la Maastricht.

Impactul invaziei Rusiei în Ucraina asupra UE

Două din cele mai mari state, din estul Europei, se luptă acum într-un război de uzură, deja. Ucraina luptă pentru independența sa teritorială. Rusia luptă pentru orgoliul unui lider de mult apus, care încearcă să demonstreze lumii că încă este cel mai puternic.

Reacțiile Europei, imediat după invazie, crezându-se că va destabiliza economia structurată rusească, erau interdicțiile de importuri rusești, excluderea oligarhilor de pe teritoriile vest-europene, și declarațiile politice al NATO.

Cum arată Andreea Esca atunci când nu apare la TV. Imagini rare celebra prezentatoare TV

De ce ar fi murit Ingrid Baciu, de fapt. Cauza decesului vedetei de la B1 TV

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Ulterior, Alianța Nord-Atlantică lua măsuri militare-defensive, comasându-și trupe pe teritoriile țărilor unde NATO are baze, Polonia și România.

Următorul pas, cerut cu insistență și de Volodimir Zelenski, parcă certând Europa, ca pe un elev cu note mici, a fost trimiterea de armament și bani Ucrainei.

Doar Statele Unite ale Americii au trimis în mai multe tranșe miliarde de dolari ca suport în lupta ucrainenilor cu rușii invadatori.

Ceea ce nu anticipa nimeni, era dependența de grânele ucrainene, dar și de gazele rusești. Deși la început rubla rusească a fost în picaj, astăzi este considerată cea mai puternică monedă.

De cealaltă parte, euro a avut pierderi record, de la înființare, iar dolarul a ajuns aproape la aceeași valoare, cel puțin la cotația BNR fiind la un pas de euro.

Bursele europene au înregistrat în fiecare zi pierderi, mai mici sau mai mari. Lipsa echilibrului a dus la cotații negative record pentru indicele european.

„Rusia este singura responsabilă pentru criza alimentară mondială”

Dar liderii europeni, mai aprigi în declarații ca oricând, dau vina doar pe Rusia pentru ceea ce se întâmplă astăzi în Europa.

Vorba aceea, de ce să moară capra mea, să moară capra vecinului! Într-adevăr, dependența de gazele rusești este reală, dar asta nu ar fi trebuit să devină o monedă de schimb.

Vina? Vina aparține diriguitorilor Europei, nu a beligerantei Rusii. În toți acești 29 de ani, de la crearea Uniunii Europene, au existat nenumărate voci care avertizau asupra acestui aspect, extrem de volatil, în raport cu Rusia.

Semnele legate de intențiile teritoriale și economice ale Rusiei, au fost încă din momentul destrămării fostei URSS. Odată cu venirea lui Vladimir Putin la putere, aceste semne au devenit și mai vizibile. Mai ales prin acțiunile militare din Georgia, și în alte zone de interes pur economic.

De altfel, Putin a făcut exact ce au făcut și americanii, prin intervențiile lor în statele din zona arabă, dacă ne referim aici stric la resurse.

Ce efecte are războiul din Ucraina asupra țărilor din UE în iarna lui 2022?

Cele mai recente previziuni economice ale OCDE și a abordării sale de tip input-output, care ia în considerare ratele de dependență la nivelul întregii economii de importurile rusești pentru fiecare dintre cei trei combustibili fosili, cărbune, gaz și produse petroliere, spun că o oprire bruscă a tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia ar afecta toate sectoarele economiei, în special sectoarele producătoare de energie, transporturile, producția de minerale și metale.

Deci, concluzia este că, deși Von der Leyen cerea oprirea dependenței de Rusia, acest lucru nu este posibil. Europa nu are resursele pentru a deveni independentă energetic, chiar dacă acum încearcă diferite acorduri cu alte state producătoare.

În acest context, cea mai logică decizie, economic vorbind, este raționalizarea consumului european de gaze naturale.

Faptul că Europa a decis să se solidarizeze cu Ucraina, în lupta sa împotriva Rusiei, uman vorbind a fost o decizie logică. Dar, din punct de vedere economic, a fost cea mai dezastruoasă decizie pe care o putea lua, inclusiv deciziile de interdicții împotriva economiei ruseși.

Scoaterea băncilor rusești din SWIFT, de exemplu, a adus un minus în băncile europene. Analiștii vorbesc de câteva zeci de mii de miliarde. Banii ar fi putut fi folosiți în apărarea economiei europene de efectele războiului.

Astăzi Europa suferă, iar raționalizarea gazelor este doar un efect al proastei gestionări a relațiilor cu Rusia, dar, culmea, și cu Ucraina.

Acum, pe ultima sută de metri, crezând că vor estompa efectele, cei de la Bruxelles vor să impună o nouă decizie. Este vorba de dreptul de a impune raționalizarea obligatorie a gazelor celor 27 de țări membre ale blocului comunitar.

Întrebarea de final este, va reuși astfel Europa să treacă peste criză? Greu de răspuns, dar rămâne de văzut.