În urmă cu trei ani, la 31 decembrie 2019, era anunțată declanșarea pandemie covid. Punctul zero era Wuhan, China. Pandemia s-a împrăștiat rapid în toată lumea. Cu toate că au apărut și primele forme de testare, sursa inițială de transmitere a virusului la om rămâne neclară și astăzi. La fel ca și faptul că virusul a devenit patogen înainte sau după evenimentul de răspândire. Un raport recent al OMS arată cifre halucinante de persoane decedate în toți aești trei ani de pandemie. Și încă nu s-a terminat, existând avertizări despre un al șaselea val de pandemie.
Pandemia, conform OMS, a îmbolnăvit peste 80 de milioane de persoane. Cel puțin 1,7 milioane de persoane au murit până în martie 2021, iar în noiembrie 2021 ajunsese la 5,4 milioane de oameni. Virusul, care s-a răspândit cu viteză i-a uimit pe toți cercetătorii și a făcut ravagii în toate cele patru colțuri ale lumii.
În Europa, cea mai afectată națiune în primul val de pandemie a fost Italia, cifrele fiind alarmant de mari. În India, au fost înregistrate 4,7 milioane de decese cauzate de Covid.
Au fost de 10 ori mai mult decât cifrele oficiale, și aproape o treime din decesele cauzate de Covid la nivel mondial. Guvernul indian a pus la îndoială această estimare.
Oficialii indieini spuneau că sunt sceptici cu privire la metodologie. Alte studii au ajuns la concluzii similare cu privire la amploarea deceselor din această țară.
Conform datelor oficiale OMS, pandemia a provocat moartea a aproape 15 milioane de persoane din întreaga lume. Acestea sunt ultimele estimări ale Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Aceasta reprezintă cu 13% mai multe decese decât se aștepta în mod normal în decurs de doi ani. Măsura utilizată de OMS se numește „exces de decese”, cât de multe persoane au murit în plus față de cele care s-ar fi așteptat în mod normal pe baza mortalității în aceeași zonă înainte de apariția pandemiei.
OMS spune că aceste calcule iau în considerare și decesele care nu au fost cauzate direct de Covid, ci de efectele secundare ale acestuia, cum ar fi faptul că oamenii nu au putut avea acces la spitale pentru a primi îngrijirile de care aveau nevoie.
De asemenea, se ia în considerare și ținerea deficitară a evidențelor în unele regiuni și testele puține la începutul crizei.
OMS a declarat că majoritatea celor 9,5 milioane de decese suplimentare față de cele 5,4 milioane de decese înregistrate în urma aplicării Covid sunt considerate a fi decese directe cauzate de virus, mai degrabă decât decese indirecte. Vorbind despre amploarea cifrelor, Dr. Samira Asma, de la departamentul de date al OMS, a declarat:
„Este o tragedie. Este un număr uluitor și este important pentru noi să onorăm viețile pierdute și trebuie să îi facem responsabili pe factorii de decizie politică.
Dacă nu numărăm morții, vom pierde ocazia de a fi mai bine pregătiți pentru data viitoare.”
Alături de India, printre țările cu cel mai mare număr total de decese în exces se numără Rusia, Indonezia, SUA, Brazilia, Mexic și Peru, sugerează cifrele OMS. Cifrele pentru Rusia sunt de trei ori și jumătate mai mari decât decesele înregistrate în India.
Raportul analizează, de asemenea, ratele de decese în exces în raport cu mărimea populației fiecărei țări. Rata de mortalitate în exces din Marea Britanie, la fel ca în America, Spania și Germania, a fost peste media globală în cursul anilor 2020 și 2021.
Printre țările cu rate scăzute de mortalitate excesivă se numără China. Statul chinez încă aplică o politică de „Coviditate zero”. Aceasta implică teste în masă și carantină.
La fel și în Australia, care a impus restricții stricte de călătorie pentru a ține virusul departe de țară, și în Japonia și Norvegia.
„Avem nevoie urgentă de sisteme mai bune de colectare a datelor. Este o rușine că oamenii se pot naște și pot muri. Nu avem nicio înregistrare a trecerii lor.
Așa că trebuie să investim cu adevărat în sistemele de înregistrare ale țărilor, astfel încât să putem obține date exacte și la timp.”, a declarat statisticianul Jon Wakefield, de la Universitatea Washington din Seattle, a ajutat OMS, pentru BBC.
Universitarii care au ajutat la întocmirea raportului recunosc că estimările lor sunt mai speculative pentru țările din Africa Subsahariană, deoarece există puține date privind decesele din această regiune.
Nu au existat statistici fiabile pentru 41 din cele 54 de țări din Africa.