Guvernul aruncă economia în haos: ce ascunde OUG cu „taxa pe lăcomie”

Guvernul a pregătit o ordonanță de urgență în ultima săptămână înainte de Crăciun. În prima zi după ce Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a anunțat-o, bursa s-a dus în cap. Pe 21 decembrie, OUG a fost adoptată. Ce urmărește, de fapt, Guvernul cu asta?

Viorica Dăncilă, premierul României, a spus că ordonanţa de urgență a fost adoptată pentru creşterea bunăstării cetăţenilor şi a investiţiilor şi pentru a corecta anumite „practici incorecte” din sectorul bancar şi din cel energetic. Desigur, a fost un discurs populist ca să distragă atenția de la ce ascunde, de fapt, OUG.

Dăncilă a enumerat prevederile actului normativ. Printre acestea, plafonarea preţului la gaze şi energie electrică pentru următorii trei ani pentru consumatorii casnici, dar și stabilirea unui nivel minim de un miliard de euro privind vânzarea licenţelor 5G.

Carmen Iohannis, apariție surprinzătoare înainte de vot. Gestul făcut de prima-doamnă, a urmat exemplul soțului

Cum a apărut Elena Lasconi la secția de votare. Candidata la alegerile prezidențiale a atras atenția tuturor

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

A menționat și stabilirea unui nivel minim de trei miliarde de euro privind stabilirea licenţelor 3G şi impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui ROBOR mai mare de 2%.

Guvernul condus de Dăncilă a avut în plan si alte măsuri, cum ar fi demararea unui program privind construcţia a o mie de grădiniţe cu program sportiv în parteneriat cu mediul de afaceri prin care firmele care le vor construi vor primi până la 500.000 de euro din partea statului și înfiinţarea unui fond pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional pentru care vor fi alocate 310 milioane lei în 2019.

Mai sunt prevăzute înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor locale şi universităţilor și majorarea de la 1 septembrie a punctului de pensie de la 1100 la 1265 lei, iar pensia minimă la 640 la 704 lei.

Devasnarea creşterilor salariale pentru cadrele didactice din 2022 la 1 septembrie 2020 și acordarea voucherelor de vacanţă de 1450 lei şi în 2019 tuturor bugetarilor sunt pe listă. De asemenea, creşterea salariului minim în construcţii la 3.000 de lei brut din ianuarie 2019.

Dăncilă a vorbit și de reducerea taxelor pe muncă la jumătate în construcţii astfel încât salariul minim brut în acest domeniu să crească la 500 de euro și majorarea taxei pe viciu pentru jocurile de noroc cu 2% din cifra de afaceri.

Cât e ordonanța Guvernului și cât e a lui Liviu Dragnea?

PressOne a analizat ordonanța și o numește „ordonanța disperării”. Mai interesant e cum a fost pregătită chiar de Liviu Dragnea printr-un discurs ținut cu câteva zile înainte ca ordonanța să fie anunțată. În discursul lui, președintele PSD a avut ținte precise.

• sistemul bancar („băncile nu sprijină economia”; fac profit „pe jocul cu ROBOR-ul, pe care îl stabilesc între dumnealor”; „eu zic că Guvernul ar trebui să ia măsuri serioase în ceea ce priveşte lăcomia bancară şi evoluţia ROBOR”);
• companiile telecom („o firmă mare de telefonie, cu epoleți, afaceri între 3 și 4 miliarde”, care ar fi raportat profit de 1.500 de lei);
• companiile din energie („sub pretextul liberalizării, companiile din energie și din sectorul gazelor naturale intenționează să declanșeze alte creșteri de prețuri”).

Pentru sistemul bancar e o taxă complet nouă, progresivă − supranumită ostil, chiar în textul publicat marți pe site-ul Ministerului de Finanțe, „taxa pe lăcomie” − care va fi corelată cu ROBOR. Totuși, ROBOR e un mecanism al pieței, nu un indicator stabilit de cineva într-un birou. (În versiunea adoptată, valoarea ROBOR de la care se aplică taxa a fost modificată de la 1,5% la 2%, iar toată povestea a fost vândută drept „introducerea unui mecanism care are în vedere protejarea populației și a firmelor care au credite”).

Guvernul adună bani, prin această Ordonanță-aspirator, din multiple surse. De exemplu, de la companiile la care statul e acționar majoritar fie direct, fie prin alte instituții, inclusiv regiile autonome.

Toate aceste companii vor fi obligate să vireze rapid la bugetul de stat 35% din rezervele financiare; inclusiv din cele care erau planificate pentru investiții pe termen scurt, dar care la 31 decembrie 2018 „nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare”.

Cu alte cuvinte, dacă aveai bani puși deoparte pentru o investiție dar n-ai apucat să închei contracte, nu mai ai, de azi încolo, decât 65%.

Mai grav e că ordonanța amână, suspendă și îngheață pentru următorii 3 ani diverse majorări de indemnizații, sporuri, bonusuri, compensații și prime prevăzute de lege − inclusiv indemnizații pentru veterani de război și pensii de urmaș.

Probabil că cea mai distructivă dintre prevederi ține de Pilonul II de pensii private. Acum, ordonanța le dă dreptul contributorilor să-și retragă banii și să-i mute în fondul de stat.

Ordonanța șubrezește, cu această invitație, o construcție de 11 ani pe care au protejat-o guverne succesive. Aceasta e singura protecție de termen lung pentru cei 7,2 milioane de cetățeni activi care contribuie, în prezent, la Pilonul II.

Cele mai importante puncte din ordonanța de urgență dată de Guvern pe 21 decembrie

• demararea unui program pentru construcția a o mie de grădinițe cu profil sportiv, până la 500.000 euro
• plafonarea prețului la gaze pentru trei ani pentru consumatorii casnici: consumatorii nu trebuie să plătească mai mult pentru energie
• stabilirea unui nivel minim de 1 mld privind vânzarea licențelor 5 g, stabilirea unui nivel minim de 2 mld pentru prelungirea licențelor 3 g
• înființarea unui fond pentru dezvoltarea a 31 de stațiuni balneare
• introducerea unui mecanism pentru protejarea populației prin impozitarea activelor băncilor în cazul unui nivel mai mare al ROBOR de 2%
• înființarea unui Fond de dezvoltare prin care vom susține dezvoltarea comunităților și universităților
• majorarea de la 1 septembrie, cu 3 luni în avans, a punctului de pensie și a pensiei minime
• devansarea aplicării creșterilor salariale pentru profesori din 2022 la 1 septembrie 2020
• acordarea voucherelor de vacanță de 1.450 de lei și în 2019 tuturor angajaților din sistemul public
• creșterea salariului minim în construcții la 3.000 brut începând de la 1 ianuarie 2019
• reducerea taxelor pe muncă la jumătate în domeniul construcțiilor
• majorarea taxei pe viciu la jocurile de noroc cu % din CA
• reducerea comisioanelor de administrare pentru administratorii fondurilor private de la 2,5% la 1%
• creșterea plafonului pentru acordarea ajutorului minim de încălzire
• obligarea administrațiilor publice locale de raportare a execuției bugetare de la 1 august 2019