Germania Nazistă era conștientă că avea să piardă la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, naziștii doreau să producă pierderi cât mai mari inamicului. În acel moment, propaganda nazistă, pasiunea pentru supranatural și ideologia nazistă, a dat naștere unei mișcări de guerrilă care a semănat teroare în rândul trupelor inamice.
Liderii naziști știau că nu vor câștiga războiul, însă erau deciși să provoace cât mai multe pierderi inamicului. În acest fel a luat naștere divizia fanatică de gherile naziste, care aveau legătură și cu obsesia pentru mitologia și vârcolaci a lui Hitler.
Mai exact, se urmărea înființarea unor comando-uri care să practice un război de guerrilă îndreptat împotriva Aliaților, aceștia fiind numiți „vârcolaci”. Era vorba despre sabotaje și uciderea inamicului atunci când lăsa garda jos.
Recrutarea „vârcolacilor” dar și organizarea acestor detașamente a fost inițiativa Ministrului Propagandei, Joseph Goebbels. Postul național de radio german îndemna cetățeni să se alăture detașamentelor de „vârcolaci” și să lupte contra Aliaților. Mai mult de atât, pentru a vi cât mai convingători, era transmis și un mesaj al unei femei-partizan care era cam așa:
”Sunt atât de sălbatică, sunt plină de furie, Lily Vârcolacul este numele meu. Muşc, mănânc şi nu pot fi îmblânzită. Colţii mei de vârcolac muşcă din duşmani”.
Primele grupuri de „vârcolaci” au operat în octombrie 1944, fiind antrenate de locotenentul SS Otto Skorzeny, un adevărat maestru al luptei de gherilă. Au început prin a sabota convoaiele de aprovizionare a Aliaților, apoi au acționat în timpul înaintării trupelor anglo-americane și sovietice.
O lungă perioadă de timp, comandații Aliați credeau că „vârcolacii” de care vorbea propaganda germană era doar un mit. Pe de cealaltă parte, agenții britanici și americani implicați în misiunile de spionaj spunea că aceste bande de „vârcolaci” erau cât se poate de reale.
Membrii erau fanatic ai grupărilor SS, mulți dintre ei adolescenți prinși în plasa propagandei, simpatizanți ai nazismului german. Frank Manuel, un ofițer american, descoperise un simbol al trupelor de „vârcolaci”. Este vorba despre o cruce, a cărui braț orizontal avea un cârlig în capăt.
„Atacau soldaţi singuri în jeep-uri, santinele aflate în patrulă, neatenţii care plecau la plimbare pe întuneric sau pe cei care se aventurau departe de plutonul lor”. În plus, aveau lunetişti care ţinteau în special ofiţerii. Aveau şi operaţiuni de sabotaj mai ales a coloanelor de aprovizionare.
Au reuşit, într-o oarecare măsură, să strecoare teamă în rândul trupelor Aliate. Aceste gherile sunt una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii în zonele ocupate atât de americani dar şi de celelalte naţiuni aliate”, precizau oficialităţile americane după capitularea Germaniei.