Criza epidemiologică și enocomică a dat peste cap multe state europene. Analizele FMI arată că Spania a devenit veriga mai slabă a zonei euro în 2020, tocmai datorită crizei economice. FMI spune că Spania nu va reveni la cifrele șomajului dinaintea crizei. Termenul optimist de revenire economică dat de FMI este anul 2026.
Pandemia a lăsat un milion de morți și a schimbat stilul de viață la scară globală. Criza a dărâmat și proiecțiile economice făcute de toate guvernele, inclusiv cea din Spania.
În zilele dinaintea crizei, țara se aștepta să vadă un deficit public în 2020 de aproximativ 1,8% din produsul intern brut. Ministrul finanțelor, María Jesús Montero, discuta deja despre un deficit revizuit de 11,3%.
Dar Fondul Monetar Internațional a mers mai departe și a estimat deficitul Spaniei pentru 2020 la un record de 14,1% din PIB. Acest dezechilibru reprezenta aproximativ 140 de miliarde de euro. Sumele reprezentau cheltuielile guvernului pentru plățile de pensii pentru cei nouă milioane de pensionari din Spania.
Deficitul în creștere, pentru anul 2020, era rezultatul noilor nevoi de finanțare create de pandemia de coronavirus. Ca peste tot, a declanșat o criză pe planurile de sănătate, sociale și ocuparea forței de muncă. La aceastea au fost adăugate și veniturile fiscale mai mici, spune El Pais.
Spania a devenit cea de-a 16-a țară cu cea mai mare datorie din lume, potrivit FMI, care a lansat prognoza revizuită a Perspectivelor Economiei Mondiale la începutul lui 2021. Comparativ cu anul 2019, când datoria publică se ridica la 95% din PIB, în 2020 a crescut la 123%.
Știrea se adaugă unei contracții economice preconizate de 12,8% din PIB, tot în 2020, cea mai mare dintre toate economiile avansate, potrivit FMI. Nu există un precedent pentru astfel de figuri în istoria modernă a Spaniei, spun analiștii financiari europeni.
În decembrie 2020, Ministrul Economiei, Nadia Calviño, se angaja să reducă deficitul imediat ce economia spaniolă va începe să crească din nou. Potrivit FMI, în 2021 dezechilibrul contului se va micșora la 7,5%, dar acest lucru va necesita eforturi semnificative. Guvernul spaniol a pus în așteptare regulile fiscale pentru 2020 și 2021, pentru a oferi autorităților locale și regionale o mai mare marjă de manevră în luarea deciziilor de cheltuieli.
În acest moment Guvernul Spaniei ia în considerare reducerea datoriilor pentru companii ca restricții extinse de pandemie și lansarea lentă a vaccinurilor europene. Demersul se dorește să încline economia într-o altă recesiune, potrivit oficialilor, pentru atragerea de lichidități la bugetul central.
FMI nu se așteaptă ca deficitul Spaniei să scadă cel mai devreme sub 3,9% înainte de 2025. Această cifră ar încălca în continuare Pactul de creștere și stabilitate al Uniunii Europene.
Respectivul pachet stipulează că deficitul public nu ar trebui să depășească 3% din PIB. O altă condiție este ca datoria publică totală să nu depășească 60% din PIB.
De când Spania a cunoscut criza din 2008, țara a atins obiectivul de deficit de 3% o singură dată. Asta s-a întâmplat în 2017, sub guvernarea lui Mariano Rajoy.
Regulile UE de politică fiscală au fost suspendate temporar din cauza situației excepționale cauzate de pandemia de coronavirus. Nimeni nu se gândește la reducerea costurilor în timpul unei crize de sănătate.
Dar cu o datorie publică așteptată să depășească 118% din PIB în următorii cinci ani, Spania ar putea fi un candidat la reduceri atunci când vânturile de austeritate încep să se echilibreze.
Cu toate acestea, nu va fi singurul stat. Datoria Portugaliei pentru 2020 era prognozată la 137%, în timp ce Franța și Belgia au ajuns la 118%.