Călin Popescu Tăriceanu este președintele Senatului României, o funcție care vine la pachet cu imunitate față de majoritatea acuzelor penale. La recomandarea DNA, se pare însă că va rămâne fără.
La mijlocul săptămânii trecute, au început să circule pe internet informații despre un nou dosar Microsoft. De această dată, Tăriceanu părea să fie individul care a obținut un profit spectaculos din cauza unui contract pentru licențierea sistemelor din învățământul românesc. Conform DNA, premierul de la acea vreme ar fi primit o mită de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă pentru facilitarea efectuării plăților.
Pornind de la dosarul redactat de DNA, biroul permanent al Senatului discută astăzi, 12 noiembrie, posibilitatea ridicării imunității președintelui Senatului. Dacă se aprobă, ar putea începe urmărirea penală în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu. Confirmarea pe marginea acestei inițiative a venit de la membrul PSD Claudiu Manda.
De la această discuție și până la ridicarea efectivă a imunității, mai sunt câteva etape. Dacă biroul permanent decide că se pretează acest gest, cererea de ridicare a imunității lui Tăriceanu va fi înaintată către Comisia Juridică în vedere formulării unui punct de vedere oficial. Respectivul document va ajunge în plenul parlamentului, unde va fi supus votului. Doar o majoritate parlamentară este în măsură să încuviințeze sau nu solicitarea respectivă.
Senatorul PSD Claudiu Manda a explicat joi că a preluat solicitarea DNA de avizare a urmăririi penale pentru Călin Popescu-Tăriceanu, în calitate de vicepreşedinte al Senatului. El preciza că dosarul de la DNA are 73 de volume, fiecare cuprinzând între 190 şi 300 de pagini.
Tăriceanu a declarat miercuri, printr-o postare pe Facebook, că Guvernul pe care l-a condus în urmă cu aproximativ un deceniu nu a efectuat nicio plată în contul licențelor Microsoft pe parcursul mandatului său. Tot atunci, a negat că ar fi primit o informarea oficială din partea procurorilor pe marginea dosarului intentat împotriva sa.
”În primul rând, nu s-a primit la Senat vreo solicitare din partea procurorilor, așa cum se speculează în presă. În al doilea rând, presupunând că va veni, aceasta va urma traseul procedural pe care îl urmează oricare astfel de cerere. În al treilea rând, în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licențelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăți s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu.
Hotărârile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licențelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft amenința că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulți bani. În fața acestor evidențe, să vorbești despre acuzații de mită, este lipsit de sens”, a scris Tăriceanu pe Facebook.