Mihai Stoichiţă dă cărțile pe față. De ce l-a înjurat pe Adi Mutu, de fapt
Sport
3imagini
Motivul real al injuriilor lui Mihai Stoichiță
Mihai Stoichiță spune care a fost motivul real pentru care l-a jignit pe Adi Mutu. Ce s-a întâmplat între cei doi sportivi și care a fost mărul discordiei? Tensiunile se vor opri sau nu aici? Directorul tehnic al Federației Române vine cu scuze în dreptul selecționerului.
Motivul real al injuriilor lui Mihai Stoichiță
Mihai Stoichiță a reușit să șocheze cu reacția sa care numai profesionalism nu a indicat. Directorul tehnic al Federației Române a fost dat de gol de microfoanele pe care nu le credea aprinse. Totul s-a întâmplat la scurt timp înainte de începerea oficială a conferinței după mediul României cu Malta, scor 4 – 1. Scena urâtă a luat amploare, iar Stoichiță s-a văzut nevoit să vină să clarifice situația. Conform acestuia, era vorba despre o simplă glumă, iar cel mai probabil stresul acumulat în ziua înfruntării și a nervilor întinși la maximum l-au făcut să nu mai fie atent la limbaj și la gândire. Din păcate, episodul nefericit a reușit să umbrească victoria naționalei de tineret mult așteptată de suporterii români în preliminariile Campionatului din 2021.
Mihai Stoichiță umbrește victoria tineretului cu reacția sa. Motivația directorului tehnic în contextul jignirilor la adresa lui Mutu
„Doresc să îmi cer scuze public pentru reacţia mea dinaintea conferinţei de presă, îmi cer scuze pentru limbajul folosit. Era doar o glumă cu selecţionerul U21, Adrian Mutu, surprinsă într-un moment în care nu ştiam că microfoanele sunt pornite. *Acest lucru nu reprezintă însă o justificare. Adrian Mutu se bucură de întreg respectul meu pentru întreaga muncă pe care o depune la conducerea selecţionatei de tineret a României. El o ştie, am vorbit cu el după acest moment. Regret reacţia pe care am avut-o” Mihai Stoichiță
Azerbaidjan/Baku: Stadionul Olimpic (69.870 de locuri), stadion dat în folosinţă în 2015 – va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor
Spania / Bilbao: Stadionul San Mames. Construit în 2013 (53.289 locuri) – va găzdui o partidă din optimi şi trei meciuri din grupe.
Danemarca/Copenhaga:Stadionul Parken (38.190 de locuri), arenă construită în 1992 – va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Anglia/Londra:Stadionul Wembley (90.652 de locuri), arenă construită în 2007 – va găzdui finala, cele două semifinale, un meci din optimi şi trei partide din grupe (ultimele 4 jocuri preluate de la Bruxelles)
Germania/Munchen: Allianz Arena (70.067 de locuri), stadion construit în 2005 – va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor
Ungaria/Budapesta:Stadionul Ferenc Puşkaş (68.156 de locuri), stadion inaugurat în 2018 – va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Italia/Roma: Stadionul Olimpic (68.993 de locuri), arena existentă, supusă unor renovări majore, va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor, între care şi partida de deschidere
Olanda/Amsterdam:Amsterdam ArenA (53.052 de locuri), arenă construită în 1996 – va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Irlanda/Dublin:Dublin Arena (51.711 de locuri), arenă construită în 2010 – va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
România/Bucureşti: Arena Naţională (54.851 de locuri), stadion construit în 2011 – va găzdui un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor
Rusia/Sankt Petersburg: Zenit Arena (61.251 de locuri), stadion inaugurat în 2016 – va găzdui un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor (Sursa: digisport.ro)