Faur Isaia este bărbatul care l-a atacat pe președintele Emil Constantinescu aruncându-i cerneală pe față. De asemenea, Faur Isaia i-a ieșit președintelui Klaus Iohannis în față, spre îngrijorarea celor de la SPSP, dar nu i-a făcut nimic, doar i-a înmânat unn plic cu nemulțumirile lui, probabil. Bărbatul a atacat mașina prezidențială a lui Ion Iliescu. De Traian Băsescu nu s-a putut apropia.
Faur Isaia, chiar dacă are o vârstă înaintată, face numai nefăcute. Bărbatul a ajuns în atenția opiniei publice după ce în anul 2000 a trecut peste cordonul de SPP-iști care îl protejeau pe președintele Emil Constantinescu și l-a stropit pe acesta cu cerneală pe față.
De atunci, periodic, s-a tot aflat de faptele rele pe care le-a făcut bărbatul. Din 2016 se pare că Faur Isaia s-a mai liniștit, nu s-a mai auzit de vreo faptă reprobabilă a acestuia.
În anul 2000, Emil Constantinescu, președintele României în funcție, face semn SPP-iștilor să îl lase pe Faur Isaia să treacă. Ajuns în fața președintelui, bărbatul scoate o călimară de cerneală și i-o aruncă în față. Dispozitivul SPP a fost pedepsit disciplinar, însă Emil Constantinescu nu a vrut, atunci, înlocuirea acestora, susținând că el este de vină.
În anul 2001, în seara de Crăciun, Faur Isaia a ajuns pe acoperișul uneia dintre cele mai înalte clădiri din Timișoara și a amenințat că se sinucide, dacă Emil Constantinescu nu demisionează. Zeci de polițiști și jandarmi și-au petrecut noaptea de Crăciun încercând să îl convingă pe bărbat să coboare.
În anul 2002, Faur Isaia a reușit să intre în sediul TVR și a tăiat toate cablurile din sediu, chiar în timpul unei emisiuni în direct.
Tot în anul 2002 a sărit pe mașina prezidențială, în Arad. Președintele era Ion Iliesu, iar Isaia îi striga:
“Cine a tras în noi în 22 decembrie? (n.r: 22 decembrie 1989, atunci când a început Revoluția)”. A fost luat pe sus de SPP-iști și dus în arestul poliției. A fost eliberat după câteva ore.
Câteva luni mai târziu, Faur Isaia s-a urcat pe acoperișul Universității București, de unde a amenințat, din nou, că se aruncă, în timp ce striga sloganuri anti-guvernamentale.
În anul 2004, Faur Isaia a candidat la președinție, însă cererea îi este respinsă pentru că nu a prezentat cele 200.000 de semnături, așa cum impune legea. Atunci, Faur Isaia a dat statul român în judecată pentru că nu l-a lăsat să candideze la prezidențiale.
În anul 2006, Faur Isaia a cerut Judecătoriei Deva recunoașterea sa oficială ca strănepot al Regelui Decebal. De asemenea, bărbatul mai susținea că este singurul din lume care știe unde este îngropat Tutankhamon. În timpul procesului a scuipat-o și a înjurat-o pe judecătoare.
În anul 2007, Faur Isaia este luat pe sus de jandarmi si polițiști, pe Dealul Patriarhiei, în timp ce încerca să intre în perimetrul rezervat demnitarilor la funeraliile Patriarhului Teoctist. Dorea cu tot dinadinsul să se apropie de președintele de atunci, Traian Băsescu. Ar fi vrut să îi înmăneze mai multe sesizări.
În anul 2008, în timpul Summitului NATO, Faur Isaia a mers la IPJ Constanța și l-a rugat pe comisarul șef să îi intermedieze o întâlnire cu Traian Băsescu, Vladimir Putin și George Bush, pe care vroia să îi pună la curent cu problemele lumii.
În anul 2010, Faur Isaia a devenit violent. În seara de Revelion, Faur Isaia a bătut-o pe șefa Operei din Timișoara. Aceasta i-a interzis accesul în sală, pentru că nu avea bilet. După câteva ore în arest, Faur Isaia a fost eliberat.
În anul 2016, an după care Faur Isaia pare că s-a cumințit, a comis două tâmpenii. A ieșit din mulțimea adunată în fața Primăriei Sibiu și i-a dat președintelui Klaus Iohannis un plic, spre disperarea SPP-iștilor, care încercau să îl convingă pe președinte să nu pună mâna pe nimic din ceea ce vine de la Faur Isaia.
“ V-am mai dat un memoriu în urmă cu un an și nu s-a întâmplat nimic”, i-a spus Faur Isaia lui Klaus Iohannis.
Șeful statului a făcut semn SPP-iștilor să se liniștească, a luat plicul de la Faur Isaia și l-a asigurat că o să vadă despre ce este vorba.
Al doilea incident provocat de Faur Isaia în 2016 a fost când s-a prezentat cu o pancartă la Palatul Regal pe care scria că nu vrea ca Regina Ana să fie înmormântată în țară.