Klaus Iohannis și-a atras ura tuturor românilor! Ce decizie radicală a luat în privința tăierilor ilegale de pădure

Noul Cod Silvic a fost promulgat, luni, de către președintele României, Klaus Iohannis. Acesta prevede mai multe modificări, prin care ar trebui sancționate tăierile ilegale de pădure și violențele împotriva pădurarilor.

Ce decizie radicală a luat Klaus Iohannis în privința tăierilor ilegale de pădure

Potrivit  noului cod adoptat de Parlament și promulgat de președinte, furtul de arbori intră sub incidență penală indiferent de prejudiciu. Totodată, tirurile sau camioanele cu care sunt transportați copacii tăiați ilegal vor putea fi confiscate, iar în rezervațiile naturale tăierile la ras vor fi interzise. O altă prevedere a actului normativ spune că avizul de transport va deveni obligatoriu și pentru rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn.

„În spatele unor cuvinte și tehnici legislative meșteșugite,este cosmetizat și păstrat același sistem greoi și necompetitiv, compus din sarcini administrative inutile care tolerează și protejează în continuare furtul cu acte în regulă. Continuăm să „apărăm pădurile cu ciocanul de marcat”, cu un sistem de control și o birocrație excesive, care și-au demonstrat ineficiența în ultimii 30 de ani”, susțin reprezentanții World Wide Fund.

Klaus Iohannis și-a atras ura tuturor românilor! Ce decizie radicală a luat în privința tăierilor ilegale de pădure

Scrisoarea trimisă de World Wide Fund

WWF i-a solicitat președintelui să nu Promulge Codul Silvic și să-l retrimită Parlamentului. Într-o scrisoare transmisă președintelui Klaus Iohannis reprezentanții WWF susțineau că:

Vezi și:

O mai ţii minte pe Monica Iacob-Ridzi, fostul ministru? Incredibil cum arată la 48 de ani, nu o recunoşti

Imagini rare cu Maria şi Traian Băsescu! Fostul preşedinte, apariţie îngrijorătoare. Cum arată acum fostul cuplu prezidenţial

EȘEC total pentru Melania Trump! Dezastrul nu a mai putut fi ascuns de ochii publicului

Răzvan Lucescu, pas greșit în Grecia! PAOK a remizat cu AEL Larisa

• Este instituit un prag (aberant) de 10 m³ pentru a sancționa ca infracțiune silvică transporturile materialelor lemnoase care nu sunt însoțite de documente specifice de transport din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienței acestora. Este practic anulată eficientizarea sistemului de combatere a tăierilor ilegale și, mai mult, este vulnerabilizată securitatea personalului silvic care are atribuții de pază a pădurilor. Astfel, pentru a stabili infracțiunea, personalul de pe teren este din nou obligat să-i surprindă pe hoții de lemne în flagrant.
• Se incriminează ca infracțiune silvică orice tăiere fără drept, dar nu se stabilește un prag rezonabil și nu se definește în mod clar „tăierea fără drept”. Aceste prevederi vor acționa ca un „tigru de carton”: fie vor fi inaplicabile și nu vor descuraja hoții de lemne, fie riscă să genereze abuzuri care nu vor avea alt efect decât îngreunarea activității instanțelor de judecată.
• Responsabilitatea valorificării superioare a lemnului din pădurile aflate în proprietate publică este transferată sub forma unei „dorințe” pentru viitor și eșalonată într-un mod care nu este credibil. Dezvoltarea infrastructurii forestiere (aspect esențial pentru obținerea acestui deziderat) nu este susținută legal și nici nu sunt precizate responsabilități clare pentru proprietarii și administratorii de păduri.
• “Supraîncărcarea” ca mod de operare nu este sancționată ca infracțiune silvică. Cantitățile declarate ce rezultă din documentele specifice de transport nu sunt conforme cu realitatea (N.B. cu luarea în considerare a unor toleranțe de măsurare rezonabile) și, totuși, ele nu sunt definite ca “recoltare ilegală” a lemnului.  Este în continuare încurajată “dispariția” lemnului din pădure, neplătit și nefiscalizat. Este susținut furtul cu acte în regulă întrucât “proveniența materialelor lemnoase”, așa cum este acum definită, reprezintă doar sursa localizată de unde acestea au fost obținute/locul de recoltare și nu conține nicio referință asupra cantităților exprimate pe tipuri de materiale lemnoase.
• Dezincriminează tăierea fără drept/ilegală a pădurilor din afara fondului forestier național, cu impact mai ales asupra ariilor naturale protejate. Conform Rezultatelor Inventarului Forestier Național, sunt peste 500.000 ha de păduri în afara fondului forestier național, care în prezent sunt cele mai expuse riscurilor de degradare a ecosistemelor forestiere.