Explorarea spațiului are un impact imens asupra astronauților. Un studiu arată la ce schimbări se expun aceștia.
Explorările spațiale alterează iremediabil creierul oricărui astronaut petrece prea mult timp în afara Pământului. Ce știam până acum e cămisiunile în spațiu pot duce la atrofie musculară și reducerea densității osoase pentru astronauți.
Un studiu derulat de cercetători de la Universitatea „Ludwig Maximilians” din Munchen și Universitatea din Antwerp a încercat să afle mai multe.
Specialiștii au folosit tomografia cu rezonanță magnetică pentru a analiza creierele a 10 astronauți care au îndeplinit misiuni pe Stația Spațială Internațională (SSI).
Astronauții au fost scanați înainte și la scurt timp după șederea lor pe termen lung din laboratorul spațial. Șapte dintre ei au fost verificați și după șapte luni de la revenirea pe Pământ.
După ce astronauții s-au întors pe Pământ, cercetătorii au descoperit că volumul materiei lor cenușii a scăzut în comparație cu măsurătorile inițiale.
Peste cele șapte luni de la întoarcere, efectul începea să dispară, cu toate că era încă detectabil chiar și după acea perioadă de timp.
În timp ce volumul din cavitățile interioare ale creierului a revenit la niveluri aproape normale după ce astronauții au revenit pe Pământ, creșterea încă putea fi văzută în cavitățile exterioare.
După o altă examinare efectuată după șase luni, ambele s-au reîntors la niveluri apropiate de cele obișnuite.
Cercetătorii au declarat că dovezile arată că misiunile spațiale pe termen lung pot determina înlocuirea lentă a materiei albe cu fluidul cerebrospinal.
În plus, ei au identificat o reducere a clarității vederii astronauților, care ar putea fi rezultatul presiunii crescute asupra retinei, cauzată de același fluid.