În România încă există locuri parcă atinse de divinitate, nedescoperite în totalitate. Multe dintre ele au rădăcini seculare, atât ca existență fizică, cât și ca mit în folclorul românesc. Printre aceste locuri unice în lume, se află și o locație numită ”Focul Viu” de la Lopătari.
Așa cum spune și titlul acestui articol, dacă un turist român sau străin are curiozitatea să caute mai multe informații despre acest loc, va găsi, ce-i drept, dar mai greu. Doar dacă, printr-o minune, ajungi la fața locului, mai exact în județul Buzău, ai putea să afli de existența acestui loc, parcă scos din poveștile cu balauri, povestite de bunici la gura sobei.
În același județ, Buzău, mai popular decât aest loc, este ”Focul Viu” de la Terca. Despre ”Focul Viu” de la Lopătari se știu mai puține lucruri, dar și acelea sunt spuse de localnici, sub formă de povești sau mituri populare.
Ca și în cazul celui de la Terca, și aici, conform wikipedia, ”Focul Viu” este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare, sau de către oameni dacă flacăra se stinge.
Ca să ajungi aici ai de parcurs ceva drum, ”Focul Viu” de la Lopătari aflându-se în Subcarpații Buzăului pe versantul vestic a culmii Breazău, aflat pe stânga văii Slănicului la NNE de satul Terca, la o altitudine de aproximativ 1030 m.
„Focul viu are un areal, el se mişcă, se schimbă, pe o rază de o juma de hectar, iniţial a fost aici, apoi s-a mutat mai jos. Este un fenomen natural generat de gazele care ţâşnesc prin crăpăturile scoarţei terestre şi apoi se aprind spontan, formând flăcări de 50, până la 100 de centimetri înălţime.”, spune Ion Zota, profesor din Lopătari.