Pe 24 octombrie, ministrul Justiției a anunțat că declanșează procedura de revocare a procurorului general. Ce se întâmplă după raportul lui Toader?
Toader a formulat 30 de acuzații pentru procurorul general într-un raport de 63 de pagini care însoţeşte cererea de revocare a procurorului general. Printre care îl acuză pe procurorul general Lazăr că nu a sancționat-o pe Laura Codruţa Kovesi în perioada în care aceasta era procuror-şef al DNA.
Procurorul general a declarat că va răspunde punctual fiecărei acuzaţii lansate de ministrul Justiţiei şi le-a cerut românilor să aibă în continuare încredere în procurori.
Tudorel Toader susţine că Augustin Lazăr ar fi fost numit în funcţie fără să îndeplinească toate criteriile legale și îi reproşează acestuia ancheta deschisă de DNA după adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 13.
Revocarea procurorului general al României se face de către şeful statului, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Avizul are un caracter consultativ, potrivit Statutului magistraților și Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
CSM trebuie să transmită un punct de vedere în maximum 30 de zile de la data în care a fost înregistrată sezizarea. Însă Toader nu a mai avut răbdare să aștepte avizul CSM și îi cere preşedintelui să semneze revocarea procurorului general Augustin Lazăr, notează Digi24.
Tudorel Toader se folosește de decizia Curții Constituționale a României (CCR) dată în cazul Laurei Codruța Kovesi. Atunci Judecătorii Constituţionali au stabilit că preşedintele României nu are competenţa de a evalua activitatea unui magistrat.
Așadar, decizia îl obligă pe şeful statului să aprobe cererea ministrului şi face inutil orice aviz al CSM. Însă nici Curtea Constituţională, nici legislaţia în vigoare nu stabilesc un termen până la care preşedintele trebuie să semneze revocarea.
Secţia pentru procurori CSM îl va audia pe Lazăr pe 13 noiembrie și urmează ca pe 21 noiembrie să fie emisă motivarea. Raportul a ajuns pe 25 octombrie la CSM.