Creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele în acest an pe 28 aprilie. Conform tradiției, ouăle de Paște se vopsesc în Joia Mare, dar cei care nu au apucat să le pregătească în această zi o pot face și în Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor.
Ouăle roșii sunt considerate păzitorii casei, tocmai de aceea culoarea roșie este folosită cel mai des pentru vopsit. Gospodinele pot alege însă, după preferință, și alte culori. Vopsitul ouălor a căpătat în timp o altă semnficitație față de cea inițială. Dacă în Antichitate ouăle erau vopsite în diferite culori și oferite cu ocazia venirii primăverii, în prezent sunt vopsite de Paște cel mai des în roșu, simbolizând sângele Mântuitorului, care s-a vărsat pentru iertarea păcatelor omenirii.
Legenda spune că Fecioara Maria a mers la Cruce să îl plângă pe Iisus și a așezat la picioarele Lui un coș cu ouă, care au devenit roșii de la sângele scurs din rănile Domnului. De atunci, creștinii obișnuiesc să vopsească ouăle pentru a-și aduce aminte de răstignire. Unele ouă se vopsesc în negru pentru pomenirea celor care au murit.
Ouăle de Paște se strâng în miercurea Păresimilor și se vopsesc în Joia Mare. Creștinii cred că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot timpul anului. Mulți duc ouăle la biserică pentru a fi sfințite de preot, apoi sunt îngropate în gospodărie ca să fie ferită de rele.
Cei care nu au timp în joia din Săptămâna Patimilor pot vopsi ouăle de Paște în Sâmbăta Mare, dar niciodată în Vinerea Mare.
Conform tradiției, ouăle vopsite se ciocnesc în prima zi de Paște doar cap cu cap. A doua zi se pot ciocni cap cu dos, iar ulterior dos cu dos. Se spune Hristos a înviat! și se răspunde cu Adevărat a înviat! Primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat de la masă.